La 23 septembrie 2021, Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 507, care includea un set de modificări constituționale cu privire la sistemul judiciar. Legea a intrat în vigoare la 1 aprilie 2022. Pe 29 iulie 2022, Parlamentul a adoptat și modificările legislative infra-constituționale care racordează cadrul legal la modificările constituționale. Modificările constituționale si infra-constituționale includ câteva schimbări importante: 

(i) excluderea numirii inițiale a judecătorilor pentru un mandat de 5 ani. Judecătorii vor fi numiți pe viață din start, reducând riscul influențării acestora; 

(ii) transferul judecătorilor în același nivel de instanță sau într-o instanță inferioară, precum și eliberarea judecătorului și a președinților de instanțe din funcție, se va face prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fără a fi  nevoie de un decret al Președintelui. Această modificare sporește competențele CSM; 

(iii) Excluderea instituției transferului temporar, fără concurs, a judecătorilor. Aceasta prevedere era folosită în trecut pentru a eluda concursurile pentru  funcțiile atractive din justiție; 

(iv). Introducerea posibilității judecătorilor de a fi detașați în subdiviziunea responsabilă de reprezentarea Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Această modificare va putea ridica nivelul de cunoaștere a drepturilor omului de către judecători și calitatea reprezentării Guvernului la CtEDO; 

(v). Reglementarea situației plecării dezonorabile a judecătorilor din sistem, fără pensie și indemnizație de demisie; 

(vi). Detalierea regulilor cu privire la constituirea CSM, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Suplimentar, mandatul Președintelui CSM a fost redus la 2 ani, fără drept de realegere, fiind exclusă și cerința ca acesta să fie judecător. De asemenea, revocarea membrului CSM o poate face doar CSM, cu majoritate calificată. Aceste măsuri vor spori independența CSM; 

(vii) Perfecționarea regulilor cu privire la adoptarea hotărârilor CSM, fiind exclusă deliberarea. Aceasta are menirea de a spori transparența CSM și a debloca situațiile în care SCM nu poate adopta hotărâri din cauza lipsei membrilor; 

(viii) A fost exclusă cerința ca judecătorii membri ai Colegiilor CSM să provină din toate nivelurile de instanțe judecătorești; 

(ix) Majorarea remunerării membrilor non-judecători din cadrul CSM și ai colegiilor.

 Probabil cea mai importanta modificare a fost - Proiectul de lege schimbă componența CSM și introduce o procedură diferită de alegere a membrilor acestuia. Recomandările Comisiei de la Veneția au fost respectate. 

La 2 februarie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală proiectul de lege nr. 466 ce ține de răspunderea disciplinară a judecătorilor și activitatea inspecției judiciare. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și are drept scop reformarea Inspecției judiciare, prin reglementarea drepturilor, obligațiilor, garanțiilor inspectorilor-judecători, evaluării performanțelor acestora, dar și modului revocării mandatului lor. Din perspectiva răspunderii disciplinare a judecătorilor, amendamentele asigură o claritate și previzibilitate abaterilor disciplinare, simplificarea procedurii de examinare a acestora, dar și a contestărilor sancțiunilor disciplinare aplicate. Proiectul mai prevede instituirea unei subdiviziuni distincte în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care va asigura suport inspectorilor-judecători și colegiului disciplinar. Subdiviziunea va fi creată din contul efectivului existent în secretariatul CSM. Din acest motiv, nu este clar dacă suport efectiv primit de colegiu și inspectori va fi mai bun decât până la modificări. Proiectul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 53-56 din 18 februarie 2023. Acesta a intrat în vigoare în aprilie 2023.

Deși amendamentele efectuate îmbunătățesc mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor,  ele nu rezolvă problema lipsei de independență funcțională a Inspecției judiciare față de CSM. Ultimul în continuare (inclusiv prin intermediul „secretariatului”) va menține un control puternic asupra întregului mecanism de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor.

Se recomandă amendarea cadrului legal pentru oferirea unei autonomii mai mari inspecției judiciare, eventual prin crearea unei instituții distincte de CSM. 
 

Conceptul de reformă a fost prezentat public în luna noiembrie 2022. El presupune: 

(i) comasarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor (în continuare – Colegiul de selecție) cu Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor (în continuare – Colegiul de evaluare); 

(ii) revizuirea criteriilor și procedurii de selecție a candidaților la funcția de judecător; 

(iii) revizuirea criteriilor și a procedurii de evaluare a judecătorilor; 

(iv) detalierea criteriilor de selecție și a celor de evaluare și introducerea unor elemente noi în modul de selecție a judecătorilor și în procedura de evaluare a acestora; 

(v) asigurarea aprecierii obiective și echidistante a candidaților. 

În baza conceptului, Ministerul Justiției a prezentat un proiect privind o nouă lege cu privire la selecția și cariera judecătorilor.Noua lege privind selecția și cariera judecătorilor a fost votată în lectură finală de către Parlament la 9 iunie 2023 și a intrat în vigoare pe 21 iunie 2023. 

Principalele novații ale noii legi sunt: Cele două colegii din cadrul CSM, anterior responsabile pentru selecția și promovarea judecătorilor, au fost comasate într-un singur organ compus din 9 membri (5 judecători de carieră și 4 reprezentanți ai societății civile), care vor avea mandate de 6 ani. Judecătorii vor fi evaluați acum la fiecare cinci ani, în loc de trei. Evaluările se vor concentra asupra competenței profesionale, abilităților organizaționale și integrității profesionale. Criteriile de evaluare au fost revizuite pentru a include testarea psihologică a capacității de luare a deciziilor, gestionarea stresului și abilitățile analitice. În plus, formarea non-formală și competența în limba engleză sau franceză vor fi luate în considerare în timpul recrutării noilor judecători. Președinții de instanțe vor fi supuși unor evaluări suplimentare în management, promovarea unui mediu de lucru pozitiv și comunicare publică. Până când membrii noului Colegiu unic vor fi numiți, CSM va îndeplini funcțiile acestuia.

Rezerve: 

(i) membrii Colegiului nu vor fi detașați din funcțiile de bază, însă volumul de lucru va fi redus la 50% sau mai mult, la discreția CSM. Acest fapt ar putea afecta serios calitatea activității colegiului, or anterior membrii celor 2 colegii de asemenea au avut volumul de muncă redus cu 50%, iar volumul de muncă în noul colegiu va fi aproape dublu.; 

(ii) Colegiul va deveni funcțional, cel devreme 6-9 luni, având în vedere că membrii acestuia urmează să fie supuși pre-vettingului. 

Prin legea nr. 228/2022 pentru modificarea unor acte normative a fost amendată Legea nr. 152/2006 privind Institutul Național al Justiției (INJ). 

Conform acestor amendamente, printre condițiile pentru înscrierea la concursul de admitere la formarea inițială a candidaților la funcțiile de judecător și de procuror, se solicită prezentarea certificatului de cazier judiciar detaliat și declarația de avere și interese personale pentru anul fiscal precedent și pentru anul în care a fost depusă cererea de înscriere la concurs, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Legea a intrat în vigoare la 12 august 2022.

Legea totuși nu prevede mecanismul de verificare a acestor declarații. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu are competența de a verifica aceste declarații și verificarea urmează a fi făcută în cadrul INJ. 

Deși autoritățile s-au angajat să introducă un sistem de verificare a integrității la nivelul INJ,  un asemenea mecanism intern nu există în cazul judecătorilor și procurorilor în funcție. Mecanismul trebuie extins și asupra acestora. Aceasta ar putea include verificarea averii lor de către organele de autoadministrare la toate etapele de promovare în carieră, inclusiv la numire și în funcția de președinte de instanță/ procuror-șef. În prezent, averea judecătorului nu este verificată în contextul promovării. În cazul depistării aparențelor de avere nejustificată, ar putea fi sesizată ANI.

Acțiunea a fost implementată, cu unele rezerve Legislația trebuie să fie modificată în continuare, pentru a introduce un mecanism de verificare a declarațiilor depuse . șDe asemenea,  legislația trebuie ajustată pentru a introduce un sistem eficient de verificare internă a integrității judecătorilor și procurorilor la toate etapele carierei.

Prin Legea nr.280/2022 (în vigoare din 10.10.2022) a fost modificată Legea cu privire la Procuratură. Legea a fost adoptată în contextul recomandărilor Comisiei de la Veneția expuse în special în Opinia nr.1058 din 13 decembrie 2021, dar și unele recomandări adiționale expuse în Opinia nr.1086 din 20 iunie 2022. Recomandările Comisiei au fost: (i) re-includerea Procurorului General (PG) în componența CSP; (ii) asigurarea stabilității calității de membru CSP; (iii) delimitarea procedurii de evaluare a PG de procedura disciplinară; (iv) stabilirea în lege a criteriilor clare de evaluare a PG; (v) stabilirea în lege ca în Comisia de evaluare a PG să fie obligatoriu incluși membri din partea procurorilor; (vi) stabilirea în lege ca decizia Comisiei de evaluare a PG nu este obligatorie pentru CSP; (vii) CSP va decide cu privire la suspendarea din funcție a PG în cazul intentării unui dosar penal împotriva acestuia; (viii) suspendarea PG nu va aduce automat la încetarea mandatelor adjuncților acestuia; (ix) în cazul suspendării PG, unul din adjuncții săi va fi numit de către CSP pentru exercitarea interimatului funcție de PG. 

În esență, toate recomandările Comisiei de la Veneția din decembrie 2021 au fost transpuse prin Legea nr.280/2022, fapt confirmat prin mențiunile Comisie de la Veneția din pct.41 a Opiniei sale nr.1086 din 20 iunie 2022, prin care Comisia a avizat pozitiv proiectul modificărilor care urmau a fi operate la Legea cu privire la Procuratură. Totuși, unele recomandări adiționale înaintate de către Comisia de la Veneția prin pct.42 din Opinia din iunie 2022 nu s-au regăsit în Legea nr.280/2022, și anume: specificarea în lege că PG poate refuza prezentarea anumitor informații Comisiei de evaluare, în cazul în care acest fapt va putea periclita mersul anchetei în unele dosare penale; asigurarea ca, în cazul suspendării PG, atribuțiile acestuia să fie exercitate de către unul din adjuncții săi, selectat de către membrii CSP. Din acest motiv considerăm că acțiunea a fost implementată cu unele carențe nesemnificative.

În perioada 31 martie – 30 iunie 2023, acțiuni suplimentare la acest compartiment nu au fost întreprinse. 

Prin Legea nr.354/2022 perioada de efectuare a evaluării candidaților la CSM și CSP a fost extinsă până la 30 iunie 2023.

La 7 februarie 2023, Comisia Pre-Vetting a publicat ultimele decizii privind evaluarea candidaților judecători la CSM, fiind finalizată această etapă. Din 23 candidați judecători, doar 5 au promovat evaluarea. Candidații evaluați pozitiv sunt din cadrul instanțelor de fond. Niciun magistrat din CSJ și curțile de apel nu a promovat evaluarea. Actualmente, la CSJ sunt examinate contestațiile judecătorilor care nu au promovat evaluarea. CSM a stabilit data ședinței Adunării Generale a judecătorilor pentru 17 martie 2023. La 17 martie 2023, judecătorii au decis întreruperea ședinței Adunării până la 28 aprilie 2023, fără a examina oportunitatea alegerii noilor membri în CSM. 

La 17 ianuarie 2023 Comisia Pre-Vetting a anunțat demararea procedurii de evaluare a 12 candidați non-judecători la CSM. Comisia a anunțat despre retragerea din concurs a 2 candidați non-judecători și excluderea a 2 candidați pe motivul depășirii termenului de depunere a declarației de avere și interese personale. 

La 10 februarie 2023, Comisia Pre-Vetting a anunțat inițierea evaluării a 18 candidați la CSP (17 procurori și a unui  candidat din partea Academiei de Științe). Conex, a fost anunțat că un candidat procuror a fost exclus din concurs pe motivul nedepunerii în termen a declarației de avere și interese personale. Audierile candidaților la CSP încă nu au demarat. Nu a fost numit niciun membru nou la CSM și CSP. Adunarea Generală a judecătorilor pentru alegerea judecătorilor la CSM a fost stabilită pentru 17 martie 2023. La această adunare, nu a fost votat niciun candidat din cei care au promovat evaluarea, alegerile fiind amânate până la 28 aprilie 2023. 

Către sfârșitul lunii martie 2023, evaluarea candidaților non-judecători a fost finalizată. Comisia a anunțat despre promovarea exercițiului de către 3 din 12 candidați non-judecători. La 30 Martie, Parlamentul a votat 3 membri în CSM din rândul non-judecătorilor. Prima ședință a CSM-ului în noua componență a fost desfășurată la 4 aprilie. 

Evaluarea candidaților la organelor specializate ale CSM și CSP încă nu a demarat, însă ar trebui să se finalizeze până la 30 iunie 2023.

În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 28 aprilie 2023, 4 judecători din cadrul judecătoriilor, care au promovat evaluarea externă, au fost aleși pentru funcția de membri ai CSM. Totodată, a fost ales și un membru supleant al CSM din cadrul judecătoriilor. Actualmente, CSM este format din 3 membri aleși din partea societății civile, 4 judecători din cadrul judecătorilor și 1 membru interimar din partea curților de apel.

În perioada aprilie - mai 2023 au avut loc audierile candidaților la CSP. Din totalul de 18 candidați, 13 au fost audiați, iar 1 candidat a solicitata evaluarea sa exclusiv în baza materialelor acumulate. Patru candidați nu au promovat evaluarea pe motiv că s-au retras din concurs, sau nu au depus în termen actele necesare. Astfel, la 30 iunie 2023, din 18 candidați la CSP, șase candidați au promovat evaluarea, opt candidați nu au promovat, iar patru candidați își așteaptă încă decizia.

La 19 mai 2023 Comisia Pre-Vetting a anunțat despre demararea procedurii de evaluare a altor 9 candidați non-judecători la CSM, înaintați de către Parlament. Audierea acestora încă nu a început.

Doi membri judecători ai CSM din partea curților de apel și Curții Supreme de Justiție urmează a fi înaintați spre evaluare de către actuala componență a CSM, după organizarea concursurilor în acest sens. Aceste concursuri încă nu au fost demarate.

Evaluarea candidaților la organelor specializate ale CSM și CSP nu a demarat. Concursul pentru suplinirea funcțiilor în organele specializate a fost lansat la 27 iunie 2023 de către CSM. Candidații vor depune dosarele timp de 30 de zile, după care dosarele vor fi transmise către Comisia de evaluare. 
 

La data de 1 decembrie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură proiectul noului Cod Electoral al Republicii Moldova. Documentul, aprobat cu votul a 55 de deputați, include o serie de modificări a legislației electorale, menite să abordeze problemele identificate în adresele anterioare ale Curții Constituționale, dar și recomandările venite din partea Comisiei de la Veneția și OSCE/ ODIHR, organizațiilor internaționale și naționale. 

La nivel instituțional, principalele modificări aduse de către noul Cod Electoral vizează componența și metoda de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale, menite să asigure profesionalizarea activității CEC. Astfel, numărul membrilor CEC a fost redus de la 9 la 7 persoane, care vor activa permanent pe durata mandatului. Noua procedură de desemnare a membrilor CEC menționează că Președinția, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii și organizațiile societății civile, cu expertiză în domeniul electoral, vor numi fiecare câte un membru, iar Parlamentul va vota trei membri - doi din partea majorității parlamentare și unul din partea opoziției. Alte modificări importante țin de lărgirea mandatului CEC pe dimensiunea supravegherii finanțării partidelor politice, dar și permanentizarea activității circumscripțiilor electorale de nivelul doi. Aceste amendamente vin să întărească capacitatea de lucru a organului electoral și să asigure instituirea unor mecanisme mai eficiente la nivelul CEC de monitorizare și, după caz, sancționare a încălcărilor comise de către actorii politici.

Pe dimensiunea organizării scrutinelor electorale, amedamentele aduse legislației electorale au inclus posibilitatea organizării alegerilor timp de două zile în unele circumscripții sau secții de votare, în baza unor motive obiective, precum pandemii, situații excepționale sau numărul mare de alegători care s-au prezentat la vot. Prevederile privind desfășurarea campaniei electorale indică că agitația electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de data alegerilor. Totodată, buletinele de vot urmează a fi tipărite în limba română, dar și într-o altă limbă, la solicitarea reprezentanților circumscripției electorale unde se solicită acest lucru, iar lista subiecților ce pot depune contestații privind desfășurarea alegerilor a fost extinstă, prin includerea grupurilor de inițiativă și blocurilor electorale, concurenții electorali și participanții la referendum.

Procesul de consultare și aprobare a acestui proiect de lege a inclus mai multe etape. Prin hotărârea CEC din 8 octombrie 2021, a fost creat un grup de lucru în cadrul CEC, responsabil de identificarea problemelor înregistrate la scrutinele anterioare, elaborarea propunerilor de modificare a Codului Electoral și coordonarea procesului de consultări publice cu reprezentanții societății civile, partidelor politice, administrației publice centrale și locale și partenerii de dezvoltare. La data de 9 februarie, CEC a prezentat spre consultări publice proiectul de hotărâre  „Cu privire la înaintarea propunerilor de modificare a Codului electoral și a legislației conexe”.

În perioada 18 martie -7 aprilie, CEC, în parteneriat cu Asociația Promo-LEX, a organizat șapte ateliere tematice de discuții, în cadrul cărora au participat circa 440 de persoane. În perioada de consultări, CEC a recepționat peste 400 de propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de hotărâre, venite în special din partea organizațiilor membre ale Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC). 

Propunerile prezentate de către CEC au fost înregistrate de către Parlament la data de 13 iulie, sub proiectul de inițiativă legislativă nr. 288. Acesta a fost votat în prima lectură la data 28 iulie 2022 și remis spre avizare Comisiei de la Veneția și către OSCE/ODIHR. La 21 octombrie, experții OSCE/ODIHR au adoptat opinia comună pe marginea proiectului de lege privind noul cod electoral al Republicii Moldova.

Una din principalele constrângeri conexă acestui proiect de lege ține de păstrarea pragului minim de reprezentare de 2% pentru alegerea candidaților independenți în funcția de deputat. Acest prag este neproporțional cu actuala structură a Parlamentului și dezavantajează candidații independenți în favoarea partidelor politice. De asemenea, pragurile stabilite pentru partidele politice și blocurile electorale trebuie revizuite pentru asigurarea și respectarea principiului reprezentativității. Un alt aspect important ține de lipsa modificărilor necesare pentru introducerea metodelor alternative de vot la următoarele scrutine naționale, chiar dacă în luna septembrie a anului 2022 au fost alocați 8 mln. de lei de către Parlament pentru procesul de pilotare și testare a votului prin internet. 

În contextul implementării acestui angajament, autoritățile guvernamentale au inclus o singură acțiune, ce ține de amendarea legislației electorale. Totuși, rapoartele de evaluare ale Guvernului și Comisiei Europene vor lua în calcul inclusiv remedierea problemelor subliniate de către Comisia de la Veneția, pe marginea acțiunilor conexe angajamentului 1, dar și a altor acțiuni. Astfel, pentru implementarea acestei angajament, autoritățile ar fi trebuit să includă o acțiune suplimentară, menită să reflecte gradul de implementare al recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Acțiunea a fost realizată odată cu intrarea în vigoare la 26 iulie 2022 a Legii nr. 189 din 14 iulie 2022 de modificare a Codului de procedură penală și a Legii nr.198/2007 privind asistența juridică garantată de stat. De menționat, totuși că acțiunea a fost îndeplinită înainte de 4 august 2023 când a fost aprobat Planului de Acțiuni de CNIE.

Astfel, a fost instituit mecanismul de urmărire penală, judecare și condamnare în lipsă a persoanelor care se sustrag de l a urmărire penală sau se eschivează de la participarea la procesul de judecată. Legea asigură toate garanțiile unui proces echitabil.

Noul mecanism deja a început să fie aplicat de către procurori. De asemenea, noile prevederi legale au fost obiectul controlului constituționalității urmare a excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarul în care figurează în calitate de învinuit Vladimir Plahotniuc. Curtea Constituțională a emis o decizie de inadmisibilitate a sesizării.

În procesul de promovare și adoptare a inițiativei legislative au fost respectate rigorile stabilite de legea nr. 100/2017 privind actele normative și legea nr. 239/2008 privind transparența decizională.

În perioada decembrie 2022 - ianuarie 2023, Ministerul Justiției a definitivat propunerile de modificare a Codului de procedură penală care vizează, inclusiv delimitarea competențelor dintre Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție. Esența modificărilor propuse de Ministerul Justiției:
a) revizuirea listei infracțiunilor în privința cărora CNA va exercita urmărirea penală, limitând astfel competența de urmărire penală a CNA la cauzele ce vizează corupția sistemică,
b) limitarea competenței Procuraturii Anticorupție în exercitarea urmăririi penale cu privire la corupția de nivel înalt (i.e. Președintele țării; deputați; membri ai Guvernului; judecători și procurori) și a infracțiunilor săvârșite de angajații CNA, precum și va conduce urmărirea penală pe cauzele de corupție sistemică exercitată de CNA.
c) exercitarea urmăririi penale pe cauze de corupție mică urmează a fi transmisă în competența altor organe de urmărire penală, iar conducerea urmării penale pe asemenea cauze vor fi atribuite procurilor din procuraturile teritoriale.

Modificările propuse de Ministerul Justiției au la bază constatările și recomandările Raportului Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) cu privire la regândirea cadrului instituțional anticorupție în Republica Moldova și Analiza Funcțională a Procuraturii Anticorupție realizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
În procesul de promovare și adoptare a inițiativei legislative sunt respectate rigorile stabilite de legea nr. 100/2017 privind actele normative și legea nr. 239/2008 privind transparența decizională. Proiectul cu privire la modificarea Codului de procedură penală a fost supus consultărilor publice, precum și dezbaterilor extinse publice din 3 februarie 2023 organizate de CRJM în cooperare cu Ministerul Justiției. Guvernul a aprobat la 22 martie 2023 proiectul de modificare a Codului de procedură penală pentru delimitarea competențelor dintre CNA și PA. La 14 aprilie 2023, Parlamentul a adoptat proiectul de lege în lectură finală. La 2 mai 2023 legea a fost publicată și va intra în vigoare la 2 august 2023. 

Totuși, în procesul de pregătire a implementării a delimitării competențelor dintre CNA și PA, precum și a transferului competențelor a cauzelor de corupție atribuite în competența subdiviziunilor MAI, autoritățile au stabilit necesitatea de revizuire a soluției prevăzute de noua lege prin păstrarea în competența CNA a urmării penale cauzelor de corupție mică. Mai mult, în perioada de referință au fost identificate inclusiv în spațiul public disensiuni dintre CNA și PA cu privire la mecanismul de conlucrare și realizarea mandatelor cu privire la investigarea cauzelor de corupție. În context, Comisia Europeană de asemenea a recomandat precizarea clară a competențelor CNA și PA, pentru a asigura investigarea eficientă în ceea ce privește corupția la nivel înalt. Astfel, începând cu luna iunie, Ministerul Justiției a inițiat un grup de lucru inter-instituțional în vederea ajustării soluției inițiale prevăzute de legea de modificare, prin separarea competențelor de urmărire penală a cauzelor de corupție dintre CNA și PA, precum și fortificarea capacităților Procuraturii Anticorupție.

Recomandări:
1. Finalizarea delimitării clare a mandatelor PA și CNA pentru a asigura investigarea eficientă în ceea ce privește corupția la nivel înalt. 
2. Revizuirea Organigramei Procuraturii Anticorupție.
3. Elaborarea și aprobarea unui Regulament intern privind funcționarea Procuraturii Anticorupție.
 

Proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală și a Legii nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații a fost adoptat în prima lectură de Parlament la 29 decembrie 2022. Pentru adoptarea în lectură finală, proiectul legii urmează a fi revizuit și îmbunătățit în conformitate pentru a transpune recomandările Comisiei de la Veneția în avizul său din 13 martie 2023. 

Scopul principal al modificărilor este delimitarea clară a activității de investigație specială desfășurată în cadrul și în afara procesului penal, consolidarea capacităților de investigare și îmbunătățirea mecanismului de control asupra activităților speciale de investigație pentru respectarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor împotriva acțiunilor abuzive și în exces ale agenților statului.

În procesul de promovare și adoptare a inițiativei legislative sunt respectate rigorile stabilite de legea nr. 100/2017 privind actele normative și legea nr. 239/2008 privind transparența decizională. Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice și a fost însoțită de expertiza anticorupție a CNA.

Se constată o deviere de la termenul inițial de realizare a acțiunii (i.e. decembrie 2022). 
 

Cadrul legal existent instituie mecanismul avertizorilor de integritate din sectorul public și privat, precum și stabilește mecanismul de raportare a practicilor ilegale. Centrul Național Anticorupție și Avocatul Poporului sunt autoritățile publice responsabile cu primirea rapoartelor avertizorilor și, respectiv, cu asigurarea protecției acestora. O provocare rămâne totuși insuficiența de personal în cadrul acestor autorități cu competențe dedicate în acest domeniu. În luna februarie 2023, statele de personal ale Oficiului Avocatului Poporului au fost suplinite cu poziții care urmează să fie completate. O altă constrângere este lipsa unei autorități naționale responsabile de colectarea și analiza datelor privind denunțarea și protecția avertizorilor. Deși Legea nr. 122/2018 interzice răzbunarea împotriva avertizorilor și prevede unele garanții de dezvăluire a identității acestora, se atestă totuși un nivel redus de încredere a publicului, confirmat și prin numărul relativ redus de raportări ale avertizorilor înregistrate. Lipsesc o serie de măsuri importante de protecție, precum consultarea, asistența juridică de stat, compensarea și asistența medicală și psihologică. Nu sunt permise sesizările anonime ale avertizorilor. Raportul OECD din anul 2022 privind reformele anticorupție în Moldova, prezintă o evaluare în acest sens ca parte a pilotării rundei a 5-a de monitorizare a implementării de către Republica Moldova a Planul de Acțiuni de la Istanbul.

În decembrie 2022, Centrul Național Anticorupție a realizat un Studiu privind dezvăluirea practicilor ilegale, care prezintă o analiză comparativă a practicilor și reglementărilor internaționale cu situația din Republica Moldova. Un proiect de lege de îmbunătățire a cadrului legal privind protecția avertizorilor de integritate a fost elaborat de CNA și transmis Ministerului Justiției. La 9 martie 2023, proiectul a fost publicat, fiind inițiate consultările publice Ministerului Justiției cu privire la un proiectul de modificare a Legii nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 29 martie 2023, iar la 22 iunie 2023, Parlamentul a adoptatnoua lege privind avertizorii de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. . 

Proiectul adoptat în lectură finală lipsește de pe pagina web a Parlamentului, ceea ce îngreunează verificarea gradului de acceptare a propunerilor părților interesate de îmbunătățire a proiectului legii în versiunea finală.

Recomandări:

1. Racordarea cadrul normativ în conformitate cu prevederile noii legi privind avertizorii de integritate.

2. Autoritățile publice și private care au un număr de cel puțin de 50 de angajați urmează să instituie canale de raportare și dezvăluirea încălcărilor legii și să adopte acte interne de proceduri. 

3. Creșterea capacităților instituționale și resurselor atribuite CNA și Oficiului Avocatului Poporului în vederea promovării mecanismului de dezvăluire a practicilor ilegale și asigurării protecției efective a avertizorilor de integritate.

În baza prevederilor art.4 alin.(1) lit. f) a legii 1104/2002, Centrul Național Anticorupție (CNA) realizează o activitate amplă de analiză generală a fenomenului corupției, precum și a actelor concrete de corupție și celor conexe. Obiectivul analizelor este de a cerceta factorii de bază, amenințările potențiale şi vulnerabilitățile, nivelul și tendințele corupției în domeniile social-economice ale Republicii Moldova, dar și în activitatea autorităților publice, instituțiilor și organizațiilor de drept public și privat. Anual CNA realizează analize strategice și operaționale cu privire la fenomenul corupției și actelor conexe. În mediu, pe parcursul ultimilor ani, CNA realizează peste 350 de analize operaționale și aproximativ peste 15 analize strategice.

a. În perioada iulie-decembrie 2022, CNA a realizat 178 de analize operaționale, majoritatea vizând cazurile în care sunt implicate bunurile persoanelor publice în raport cu veniturile acestora, relațiile de rudenie și de afaceri, activitatea operatorilor economici în cadrul procedurilor de achiziții publice. În total, pe parcursul anului 2022 au fost efectuate 374 analize operaționale. Iar în luna ianuarie 2023 au fost realizate 21 analize.

În perioada ianuarie – 16 iunie 2023, au fost realizate 117 rapoarte de analize operaționale. Rezultatele activității analitice ale CNA sunt publicate în buletinul informativ lunar.

b. În contextul efectuării analizei strategice, CNA a fiind evaluat 117 sentințe de condamnare în privința a 143 inculpați pentru săvârșirea a 243 de episoade de corupție și conexe corupției. Proiectul Raportului de analiză strategică a fost elaborat și prezentat în cadrul Colegiului CNA din 28 aprilie 2023. Versiunea finală a Raportului urmează a fi definitivată. Până la 30 iunie 2023 nu a fost publicată. 
 

În 2022 comparativ cu 2021, pe segmentul de exercitare Procuratura Anticorupție înregistrează o ușoară creștere a numărului de cazuri inițiate cu privire la infracțiuni de corupție, precum și o creștere a ponderii cauzelor investigate ca rezultat al măsurilor pro-active. Respectiv, în 2022,au fost inițiate 238 de cauze penale, inclusiv 74 ce vizează infracțiuni de corupție, dintre care 65 intentate pro-activ, înregistrând o pondere de 88%. Iar în anul 2021 au fost pornite în total 139 de cauze penale, inclusiv 64 ce vizează infracțiuni de corupție, dintre care 56 pro-activ, înregistrând o pondere de 87%. Majoritatea cauzelor penale în privința cărora PA a exercitat urmărirea penală, au fost pornite în rezultatul sesizărilor soluționate.

Procuratura Anticorupție a înregistrat în anul 2022 o tendință de scădere a numărului de cauze pornite pe segmentul conducerii urmării penale. Astfel, în anul 2022, PA a condus urmărirea penală în 234 de cauze pe infracțiuni de corupție (din totalul de 485 cauze inițiate), dintre care 193 intentate pro-activ, atestând o pondere de 82%. În anul 2021 au fost inițiate 418 cauze ce vizează infracțiuni de corupție, atestând în mare parte o pondere similară cu anul 2022 de cauze intentate pro-activ.

De menționat, că în rezultatul analizei datelor statistice din rapoartele PA pe parcursul ultimilor 5 ani se remarcă o tendință de scădere a numărului de cauze penale aflate sub conducerea PA cu 10-15% anual. Aceasta indică asupra unei concentrații mai mari a activității Procuraturii Anticorupție pe exercitarea și conducerea urmării penale în privința cauzelor de corupție. Cu toate acestea, delimitarea clară a competențelor între CNA și PA, precum și limitarea mandatului PA la cauze de corupție înaltă, va contribui la reducerea volumului de cauze aflate în gestiune și respectiv va crește eficiența Procuraturii Anticorupție în realizarea misiunii principale care îi revine.

Adițional, remarcăm că în anul 2022, se înregistrează o creștere vizibilă a numărului sesizărilor soluționate de PA, de la 270 în 2021 la 400 sesizări în 2022. De asemenea, a crescut ponderea cauzelor penale inițiate în baza sesizărilor soluționate de la 51% în anul 2021 la 60% în anul 2022. Mai mult, se atestă și o creștere a numărului sesizărilor depuse, de la 294 în 2021 până la 378 în 2022, ceea ce indică asupra unei îmbunătățiri ușoare a nivelului de încredere publică în instituția Procuraturii Anticorupție.

În perioada 01.01.2023 - 15.06.2023, pe segmentul de exercitare a urmăririi penale, PA a pornit 38 cauze penale ce vizează infracțiuni de corupție, dintre care 34 cauze penale intentate pro-active (89% - 34/38), iar pe segmentul de conducere a urmăririi penale au fost pornite 158 cauze penale, dintre care 85 cauze au fost inițiate pro-activ (53,79% - 85/158). În comparație cu aceiași perioadă a anului 2022, se atestă o scădere a ratei de inițiere pro-activă a urmării penale pe cauze de corupție, cu 3 p.p. pe segmentul de conducere (SI 2022 - 91% - 52/57) și cu 28,71 p.p. pe segmentul de exercitare a urmării penale (SI 2022 - 82,5% - 85/103).

Astfel, deși se menține o rată înaltă a cauzelor penale inițiate pro-activ pe segmentul de exercitare a urmării penale, deși se menține un număr similar de cauze inițiate pro-activ în semestrul I 2023 în comparație cu aceiași perioadă a anului trecut, totuși se observă o diminuare a ratei cauzelor inițiate de PA pe segmentul de conducere a urmării penale. Ceea ce demonstrează o concentrare mai înaltă a PA pe cauze de corupție mare.

În anul 2022, Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală cu întocmirea rechizitoriului și expedierea în judecată a 19 cauze ce vizează infracțiuni de corupție finalizate pe segmentul de exercitare a urmăririi penale, în raport cu 67 cauze inițiate. Pe segmentul conducerii urmăririi penale PA a transmis în instanțe de judecată 148 de cauze în raport cu 234 inițiate. Astfel, a fost înregistrată o pondere totală de aproximativ 54% (167/308), fiind remarcată o creștere a eficienței în comparație cu anul 2021, când s-a înregistrat o pondere de 38% (181/482).

De remarcat, că deși pe segmentul exercitării urmării penale ponderea cauzelor remise în judecată e mai mică în anul 2022 comparativ cu 2021, totuși numărul cauzelor care vizează corupția de nivel înalt este în creștere (9 cauze penale) în anul 2022. În același timp, în 2022 se înregistrează o pondere mai mare în ceea ce privește cauzele de corupție aflate sub conducerea urmării penale a PA, respectiv de la 37% la 63%.

În același timp se atestă o scădere a numărului cauzelor clasate de la 52,4%  în anul 2021 la 40,8% în anul 2022. Această evoluție denotă o tendință pozitivă de axare a PA pe soluționarea cauzelor pentru expedierea în judecată.

În perioada 01.01.2023 - 15.06.2023, pe segmentul exercitare a urmăririi penale, PA a expediat în instanțele de judecată 6 cauze penale și 59 de cauze pe care a condus urmărirea penală. În comparație cu aceeași perioadă, se atestă o ușoară scădere a ponderii cauzelor finalizate și remise în instanțe de la 19,29% în SI 2022 (11/57) la 15,78% în SI 2023 (6/38) pe segmentul de exercitare a urmării penale, iar pe segmentul de conducere a urmării penale de la 72,81% în SI 2023 (75/103) la 37,3% în SI 2023 59/158.

În anul 2022, se înregistrează o ușoară creștere a numărului de sentințe pronunțate de instanțele de judecată de fond cu participarea procurorilor PA pe cauze de corupție și conexe. Astfel, în anul 2022 au fost pronunțate 173 de sentințe în raport cu 167 de cauze transmise în instanță, ceea ce reprezintă o pondere de 103% în raport cu sentințele pronunțate. Aceasta indică asupra unei creșteri ușoare a ponderii în raport cu anul 2021, înregistrându-se o pondere de 98% (178 sentințe în raport cu 181 cauze transmise în instanță). 

Un element relevant care denotă o creștere relativă a eficienței PA în reprezentarea cauzelor în instanțe, este creșterea numărului și valorii amenzilor aplicate. Astfel, în anul 2022, valoarea amenzilor aplicate s-a ridicat la 23,44 milioane lei, valoare cu 2,8 ori mai mare comparativ cu anul 2021 - 8,24 milioane lei în anul 2021. Mai mult, în anul 2022 s-a dublat practic valoarea bunurilor în privința cărora a fost aplicată confiscarea specială (peste 5,12 milioane lei în 2022, comparativ cu 2,73 milioane lei în 2021).

Potrivit Procuraturii Anticorupție, pot fi evidențiate principalele constrângeri la examinarea cauzelor în instanțele de judecată și respectiv la emiterea sentințelor de condamnare: a) tergiversarea intenționată de partea apărării a examinării judiciare; b) imposibilitatea asigurării prezentării în ședințe a probei cu martori, limitarea legală fiind lipsa temeiurilor legale pentru audierea persoanelor la distanță sau citirii declarațiilor martorilor sau părților vătămate absente, c) aprecierea incorectă și unilaterală de instanțele de judecată a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale; d) aplicarea eronată și neuniformă a legii de instanțele de judecată.

În perioada 01.01.2023 - 15.06.2023 în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut se atestă o creștere a numărului cauzelor penale finalizate cu sentințe de condamnare, fiind pronunțate 59 sentințe. În aceeași perioada a anului 2022 au fost emise 41 de sentințe de condamare. Aceasta indică asupra prioritărizării activității PA pe reprezentarea cauzelor penale în judecătă de către procurorii PA în scopul obținerii finalității pe cauzele examinate în instanțe.

În anul 2022, CNA a întocmit 821 de rapoarte de expertiză anticorupție cu privire la proiectele actelor normative, inclusiv 327 proiecte de legi, 457 proiecte de hotărâri ale Guvernului și 37 proiecte de acte departamentale. De remarcat că, urmare a generalizării activității de expertiză a coruptibilității proiectelor de acte normative „legi” s-a constatat că din totalul celor 327 de proiecte expertizate, 200 de proiecte de acte normative au fost inițiate de parlamentari.

Totodată, ca rezultat al monitorizării a 51 de ședințe ale Guvernului în anul 2022, în cadrul cărora au fost aprobate 928 de proiecte de acte normative, CNA a constat că 25 proiecte de acte normative au fost aprobate cu eludarea expertizei anticorupție, ceea ce reprezintă 6,25 % din numărul total de 528 de proiecte pasibile de expertiza anticorupție, ceea ce denotă o tendință de îmbunătățire, comparativ cu anul 2021, când s-a înregistrat o pondere de 36% a actelor normative adoptate fără a fi însoțite de expertiza anticorupție a CNA.

Pe parcursul primului semestru al anului 2023, CNA a supus expertizei anticorupţie 351 de proiecte de acte normative, inclusiv 11 proiecte rămase în examinare din anul 2022 (i.e. 116 proiecte de legi, 212 de proiecte de hotărâri ale Guvernului, iar 23 proiecte de acte departamentale). Dintre cele 116 proiecte de legi, 49 de proiecte au fost inițiate de deputați, iar 67 de proiecte, au fost înaintate de Guvern.

Adițional, în perioada 1 ianuarie - 16 iunie 2023, CNA a monitorizat 22 ședințe de Guvern, în cadrul cărora au fost aprobate 373 de proiecte. În context, CNA informează că un proiect de act normativ a fost aprobat de Guvern cu eludarea expertizei anticorupție (i.e. rată de 0,26%). În acest sens, comparativ cu aceeași perioada a anului 2022, se atestă o îmbunătățire vizibilă a gradului de disciplină a Guvernului cu privire la aprobarea proiectelor de acte normative însoțite de expertiza anticorupție. Pe parcursul Semestrului I, 2022, 15 din 232 de proiecte de acte normative au fost aprobate de guvern cu eludarea expertizei anticorupție (i.e. rata 6,46%). 

În același timp, în perioada de referință CNA a emis 232 de rapoarte cu privire la proiectele de acte normative pasibile de expertiza anticorupție, care cumulativ au inclus 254 de recomandări privind excluderea factorilor de riscuri de corupție. Potrivit CNA, 54 din cele 254 recomandări nu au fost luate în considerație la adoptare, ceea ce reprezintă o rată de neimplementare de 21%. Comparativ cu aceiași perioadă a anului 2022 se atestă o creștere a ratei de neimplementare cu 9 p.p. (semestrul I 2022 – 20 din 168 de recomandări cu privire la 184 de acte normative pasibile de expertiza anticorupție nu au fost luate în considerație, respectiv 12%).

Conceptul a fost prezentat și dezbătut public în cadrul unor ședințe la Ministerul Justiției în lunile decembrie 2022 și ianuarie 2023. Procesul de elaborare a modificărilor cadrului de reglementare a fost inițiat. Conceptul, care va fi transpus și printr-o lege cadru, a fost expediat Comisiei de la Veneția. 

În ianuarie 2023, Ministerul Justiției a prezentat un proiect de lege cu privire la reducerea intereselor grupurilor oligarhice în viața politică economică și mediatică. Proiectul a fost transmis spre avizare instituțiilor de stat și Comisiei de la Veneția. La 13 martie 2023, Comisia de la Veneția a emis un aviz consultativ cu privire la proiectul de lege. 

În general, Comisia de la Veneţia a sprijinit obiectivul formulat de către proiectul de lege (reducerea sau eliminarea influenţei oligarhice). Totuși, Comisia a constatat că mai multe măsuri propuse în proiect pot duce la încălcări ale drepturilor fundamentale. Comisia a mai criticat neclaritatea criteriilor utilizate pentru a desemna o persoană ca oligarh, dar și libertatea largă de apreciere a Comitetului Naţional de deoligarhizare, organul colegial însărcinat cu atribuţii speciale de desemnare, invocând lipsa de proporţionalitate a unor măsuri propuse. Comisia de la Veneţia a sugerat că ar exista și alte măsuri mai puţin intruzive, de exemplu, aprobarea unor modificări legislative în diverse domenii pentru a slăbi posibilitatea concentrării intereselor din domeniul mass-media sau întărirea instituţiilor statului de drept pentru a investiga eficient eventuale abuzuri comise în domeniul economiei.

Ca rezultat, autorii inițiativei au considerat judicios să renunțe la acest proiect în schimbul unui plan consolidat de acțiuni cu privire la măsuri de deoligarhizare (a se vedea secțiunea de mai jos). 

La 27 martie 2023, Președinția Republicii Moldova a inițiat și prezentat în cadrului grupului special instituit un proiect al planului de acțiuni cu privire la măsurile de deoligarhizare. 

Planul prezentat nu este cu referință la proiectul legii deoligarhizării însă propune să prevadă măsuri sistemice, menite să fortifice mecanismele existente. La 28 martie 2023, adică doar peste o zi - în incinta Ministerului Justiției au avut loc consultările publice al grupului de lucru asupra proiectului vizat.

În perioada 13-23 aprilie 2023, proiectul consolidat al Planului a fost propus pentru consultare publică cu toate părțile interesate.

La 13 iunie 2023, Comisia de la Veneția a emis opinia sa pe marginea a Planului de acțiuni cu privire la măsurile de  deoligarhizare.

În linii generale, Comisia a salutat schimbarea de optică a autorităților naționale de a renunța la proiectul de lege de-oligarhizaree și includerea abordării sistemice a problemei deoligarhizării în prezentul plan. Comisia a salutat procesul incluziv de implicare a multor autorități publice, dar și reprezentanți ai societății civile în elaborarea planului, precum și prioritățile trasate în cadrul acestuia. Comisia a enunțat câteva propuneri pentru edificarea sistemului de acțiuni de deoligarhizare, cum ar fi: elaborarea unor politici eficiente de concurență; consolidarea luptei împotriva corupției la nivel înalt; creșterea transparenței și a responsabilității în achizițiile publice;  consolidarea pluralismului media și a transparenței proprietății mass-media; consolidarea politicii de combatere a spălării banilor, inclusiv a transparenței persoanelor juridice; consolidarea regulilor privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; consolidarea independenței și eficacității autorităților cheie de reglementare și control; evaluarea modului în care diferite instituții ale statului pot colabora mai bine în prevenirea și eliminarea influenței „oligarhilor” asupra vieții politice, economice și publice; La fel este necesară efectuarea unor evaluări periodice a impactului acestor măsuri din Planul de acțiuni.

La 4 iulie 2023, a fost organizată o ședință de lucru condusă de Președintă a Republicii Moldova, cu privire la Planul de acțiuni cu privire la măsurile de de-oligarhizare. În cadrul ședinței au fost reiterate și stabilite instituțiile responsabile și instituția coordonatoare, iar termenul de realizare a Planului măsurilor a fost propus septembrie 2023.

La fel a fost setat termenul de 21 iulie curent ca toate instituțiile responsabile să elaboreze acțiuni suplimentare, realizabile în termen scurt (septembrie 2023) și mediu (decembrie 2023 - mai 2024). Acțiunile trebuie să vizeze subiectele incluse în Planul măsurilor și în  opinia Comisiei de la Veneția.

Rezerve: Deși planul de  acțiuni cu privire la măsurile de de-oligarhizare este un document destul de important în procesul de avansare și inițierii a negocierilor de aderare, totuși se pare că nu există o definitivare clară a acestuia și autoritățile trebuie să depună maximă deligență pentru implementarea cu succes a acestuia.

La 12 ianuarie 2023 Consiliul Concurenței a prezentat Ministerului Justiției „Analiza practicilor relevante, mecanismelor și cadrelor existente pentru a reduce impactul negativ al „persoanelor cu influență substanțială” (oligarhi) asupra piețelor” (nu este publicat).

Consiliul concurenței a anunțat că, în perioada 17-18 ianuarie 2023, s-a desfășurat Atelierul de lucru TAIEX al Comisiei Europene, cu genericul: „Piețele oligopol, poziția dominantă colectivă și identificarea încălcărilor normelor concurențiale”. Scopul anunțat al atelierului a fost consolidarea capacităților Consiliului Concurenței și al ANRE în analiza piețelor de oligopol, stabilirea poziției dominante colective, distingerea comportamentului paralel, identificarea potențialelor practici anticoncurențiale și diferențierea acestora.Pe portalul online al Consiliului de Concurență nu a fost depistată informație cu privire la inițierea / realizarea studiului ce ține de analiza practicilor internaționale relevante, mecanismelor și cadrelor existente pentru a reduce impactul negativ al „persoanelor cu influență substanțială” („oligarhi”) asupra piețelor.La 16-17 februarie 2023, s-a desfășurat Atelierul de lucru TAIEX al Comisiei Europene, cu genericul: „Controlul indirect și influența decisivă asupra întreprinderilor, entitățiilor economice unice și interacțiunea cu proprietățile interconectate" Evenimentul a întrunit circa 70 de participanți - reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene în RM, experți ai autorităților de concurență din Croația și România și de la Universitatea de Științe Aplicate Ernst-Abbe din Germania, reprezentanți ai Consiliului Concurenței al Republicii Moldova, ai Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor și ai Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului.

În cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost instituită subdiviziunea Direcția supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (prin Hotărârea CEC nr.261 din 30.12.2021). Misiunea acesteia este de a contribui la realizarea atribuțiilor CEC privind monitorizarea, analiza, verificarea și controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Potrivit organigramei CEC, în cadrul subdiviziunii prenotate sunt stabilite 8 unități de personal. Conform informației prezentate de către CEC, 1 iulie 2023, 6 posturi sunt ocupate, iar pentru restul sunt anunțate concursuri. Luând în considerație acest aspect, considerăm că indicatorul ce ține de numărul de colaboratori angajați în subdiviziunea specializată nu a fost realizat pe deplin.

Potrivit CEC, a fost elaborat proiectul metodologiei de efectuare a supravegherii și controlului asupra finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Acest proiect de metodologie nu a fost prezentat și nu a fost lansat în spațiul public.

CEC a stabilit relații de colaborare interinstituționale cu autoritățile responsabile de controlul financiar, prin conectarea la platforma de interoperabilitate (MConnect) care permite accesul la principalele baze de datepublice. Astfel, CEC poate obține de la ASP, CNAM, CNAS și SFS informații relevante despre persoanele fizice și juridice, dar și administratorii acestora.

Angajații subdiviziunii responsabile de supravegherea și controlul finanțării partidelor politice au obținut acces la Sistemul informațional automatizat de evidență a contravențiilor, a cauzelor contravenționale și a persoanelor care au săvârșit contravenții.

Au fost organizate o serie de instruiri pentru angajații CEC în vederea fortificării capacităților în materia ce ține de supraveghere și control al finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. 

Funcționarii CEC au beneficiat de instruire cu privire la politicile și instrumentele operate de Facebook (Meta) care reglementează publicitatea politică și electorală. Conex, angajații CEC au participat la un atelier de lucru pe tema ,,Investigațiile și sancțiunile în procesul de supraveghere a finanțării politice", care s-a desfășurat la Praga, Cehia.

Prin Legea nr. 303/2022 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale au fost operate modificările necesare. Amendamentele au intrat în vigoare la 18 noiembrie 2022.

a) Conform amendamentelor, Consiliu Audiovizualului (CA) are atribuția de a recepționa rapoartele anuale de activitate ale furnizorilor de servicii media, a le verifica și decide asupra aprobării sau respingerii acestora. Rapoartele anuale ale furnizorilor de servicii media trebuie publicate pe pagina web oficială a CA și a furnizorului. 

Se sancționează cu amendă de la 5000 de lei la 10000 de lei furnizorii de servicii media şi distribuitorii de servicii media dacă omit să publice pe propriile pagini web rapoartele de activitate pentru anul precedent în decurs de 30 de zile din momentul aprobării acestora de CA.

Amendamentele date mai prevăd interzicerea utilizării denumirii unei persoane terțe de către o persoană juridică care solicită acordarea licenței de emisie, care deține o licență de emisie sau care controlează o persoană juridică deținătoare a unei licențe de emisie. Această prevedere are scopul de a preveni concentrarea media deghizată. 

Furnizorii și distribuitorii urmează să prezinte rapoartele pentru anul 2022 pana pe 31 martie 2023. 

La 30 iunie 2023, Consiliul Audiovizualului a aprobat analiza rapoartelor anuale de activitate ale furnizorilor de servicii de televiziune pentru anul 2022. Conform analizei CA, au fost prezentate 68 de rapoarte de activitate pentru posturile de televiziune private. Dintre acestea – 33 de rapoarte au fost aprobate, iar pentru 34 de rapoarte s-a oferit termen furnizorilor pentru completarea datelor, inclusiv în cazul a 3 furnizori, rapoartele cărora au fost respinse. 

La fel, CA a analizat 20 de rapoarte anuale de activitate prezentate de posturile radio și a aprobat 15 dintre ele, or 5 posturi de radio au prezentat rapoarte incomplete.

La 6 iulie, din totalul de 33 de posturi, cărora li s-a solicitat completarea informațiilor care lipseau din rapoartele anuale de activitate , Consiliului Audiovizualului a aprobat 27 dintre acestea. Celelalte rapoarte au fost respinse, fiind incomplete, iar furnizorii sancționați cu câte 6000 de lei.

b)  În vederea asigurării transparenței, pe pagina web oficială a CA a fost creat directoriul specializat, denumit Transparența proprietății serviciilor media. 

În luna iulie CA a publicat raportului analitic pentru anul 2022. Conform acestei analiza s-a constatat că modificarea legislației audiovizuale din anul trecut cu privire la transparența proprietății și finanțării în domeniu și măsurile realizate de CA în anul de raportare și în anul 2023 au contribuit la responsabilizarea furnizorilor de servicii media ce ține de raportarea informațiilor. 

Situația financiară a serviciilor media audiovizuale în anul 2022 a înregistrat o tendință negativă, comparativ cu anul precedent numărul serviciilor media care au încheiat perioada de raportare cu pierderi 

Totodată numărul serviciilor media cu profit a scăzut. Mai puțin de o treime din serviciile media audiovizuale, care au prezentat rapoarte anuale, au declarat că în 2022 au înregistrat 100% venituri exclusiv din comunicări audiovizuale comerciale

c) Prin decizia CA nr. 7 din 20 ianuarie 2023 a fost aprobat modelul nou al Raportului de activitate anual al furnizorilor privați de servicii media, iar prin decizia CA nr.8 din 20 ianuarie 2023 a fost aprobat modelul Raportului anual al distribuitorilor de servicii media.

În perioada aprilie-iulie 2023, CA a analizat rapoartele anuale de activitate ale furnizorilor de servicii media (TV și radio). Practica de aprobare, respingere și/sau sancționare a posturilor TV a fost enunțată mai sus. 

d) CA a realizat controlul pe Concepțiile a patru grupuri media: Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3; NTV Moldova, Primul în Moldova, Accente TV și Exclusiv TV; RTR Moldova, Cinema 1 și Pen TV;  Orhei TV și TV6. Toate au fost sancționate pentru încălcări. Controlul a atestat că posturile TV sunt organizate în grupuri media neoficiale, ceea ce trezește bănuiala rezonabilă privind concentrarea mediatică. Ca rezultat, CA a sesizat pe 4 octombrie 2022 SIS, CNA și Consiliul Concurenței cu privire la situația constatată.

În februarie 2023 și aprilie 2023, CA a sancționat postul Cinema 1 pentru încălcarea (repetată) a propriei concepții de programe, prevăzută în licența de emisie. 

Adițional, CA a efectuat  o analiza pieței pe  segmentul audiovizual aprobând la 31 mai 2023 un registru al serviciilor media audiovizuale care nu se află în jurisdicția Republicii Moldova. Acest lucru este o premieră pentru CA, or au fost identificate peste 325 de posturi TV retransmise, care sunt înregistrate în 20 de țări diferite.

e) În perioada 23-24 ianuarie 2023, reprezentanții Consiliului Concurenței și CA precum și experți în domeniu, atât din țară cât și de peste hotare au participat la un eveniment privind asigurarea regimului juridic al proprietății, a transparenței proprietății și a finanțării în domeniul audiovizualului. În cadrul evenimentului a fost prezentat „Studiul vizând regimul juridic al proprietății, concurența pe piața audiovizualului și a publicității, sistemul de măsurare a audienței TV și transparența proprietății și finanțării domeniului audiovizualului în Moldova.” . Studiul  a fostdefinitivat  și a propus un set de recomandări/ acțiuni concrete pentru CA și CC. 

La 31 martie 2023, CA a inițiat elaborarea proiectului Regulamentului privind organizarea concursului pentru selectarea instituției specializate pentru măsurarea cotelor de audiență în perioada 2024 – 2029.

În luna aprilie 2023, CA a organizat consultări publice, inclusiv cu implicarea consultantilor internaționali.

În ședința CA din 26 mai 2023  proiectul documentului a transmis pentru expertizare Ministerului Justiției. La 14 iulie 2023, CA a aprobat documentul în cauză. Conform acestuia, furnizorii de servicii media ca beneficiari ai sistemului de măsurare a audienței și a cotelor de piață, vor urma să desemneze 6 din 9 membri ai Comisiei de concurs. Alte 3 candidaturi vor fi înaintate de distribuitorii de publicitate. Putem constata că datorită activității sporite și proactive a membrilor și a staff-ului CA, modificările recente din Codul Serviciilor Media Audiovizuale . au început a fi implementate cu succes. 

a. Consiliul Concurenței a creat Grupul de lucru pentru modificarea legislației în domeniul concurenței și ajutorului de stat (Ordin Nr. 02 din 09.01.2023.). În perioada de referință, au fost organizate și desfășurate 10 ședințe a Grupului de lucru menționat cu scopul de elaborare și finalizare a propunerilor de modificare a legislației în vigoare. 

Potrivit informațiilor oferite de către Consiliul Concurenței, proiectul va fi remis Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării până la sfârșitul lunii martie 2023. Proiectul de lege privind modificarea Legii concurenței a fost prezentat în Parlament. La 25 mai 2023 a fost votat în prima lectură. Proiectul include prevederi în domeniul combaterii înțelegerilor de cartel.

b. Consiliul Concurenței a inițiat procesul de analiză a practicilor internaționale relevante cu referire la aspecte legislative și practice privind dispunerea și efectuarea măsurilor speciale de investigație pe cauzele penale ce vizează domeniul concurenței. Proiectul de lege nu a fost transmis Ministerului Justiției pentru promovare. 

c. Consiliul concurenței a demarat mai multe acțiuni de inițiere a colaborării cu instituțiile relevante de resort naționale și internaționale (Polonia, Cehia, România, Ungaria, Slovacia, Ucraina).Pe durata lunilor martie – iunie 2023 instituția a desfășurat și participat la mai multe ateliere organizate cu instituții din Polonia, România și Polonia. 

d. În vederea realizării evaluării externe, Consiliul Concurenței parcursul lunii februarie 2023, cu suportul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a fost elaborate Termeni de referință, în vederea contractării a 4 experți care vor participa la evaluarea externă. Acțiunea este în curs de desfășurare. Activitatea de evaluare externă a fost inițiată. 

În pofida aprobării de către Guvern a Strategiei de proprietate a statului HG 911/2022, în data de 25 mai 2023, Parlamentul a aprobat, în lectură finală, legea privind modul de administrare a drumurilor publice prin care se iau decizii ce contravin principiilor stabilite în strategie. Legea aprobată contravine strategiei prin: 

• creșterea prezenței statului în economie;
• erodarea rolului central al APP în exercitarea funcției de proprietar;
• deciderea includerii a 10 societăți pe acțiuni cu capital de stat și a patrimoniului acestora în lista bunurilor nepasibile privatizării în afara exercițiului de triere a întreprinderilor prin prisma raționamentelor de proprietate.
• Deși în conformitate cu prevederile capitolului IX al Strategiei, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are obligația monitorizării implementării acesteia și obligația de raportare anuală până pe 1 mai, cu publicarea raportului pe pagina ministerului și cea a Agenției Proprietății Publice, la zi, aceste angajamente rămân a fi nerealizate. 

După demisia conducerii APP în noiembrie 2022, și până pe 28 iunie 2023, instituția era condusă doar de un singur Director, care nu poate administra eficient în lipsa directorilor generali adjuncți specializați pe domenii. Aproximativ 30% din funcțiile din cadru agenției rămân a fi vacante, iar fluctuația personalului este una extrem de înaltă, în mod particular, în rândul șefilor de direcție și locțiitorilor acestora. 

Nu există progres în implementarea digitalizării activităților din cadrul APP și a ținerii electronice a registrelor patrimoniului public prin elaborarea unei soluții integratoare de tip GRP. Hotărârea de guvern privind aprobarea conceptului noului SIA nici măcar nu a fost supusă consultărilor publice. 

Deși a fost aprobată metodologia de selecție și nominalizare a membrilor consiliilor companiilor de stat, aceasta nu implică selectarea membrilor consiliului pe criterii competitive decât pentru membrii independenți.

Rămâne valabilă afirmația că, deși aprobarea strategiei este un jalon important, doar respectarea principiilor expuse în acest document și implementarea acțiunilor prioritizate și planificate în acesta pote contribui la reformarea sectorul companiilor de stat.

Prin HG nr. 209/2023 a fost aprobat Regulamentul privind selectarea candidaților pentru funcția de membru al consiliului întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat și condițiile de remunerare a acestora, iar prin HG nr 210/2023 a fost aprobat Regulamentul privind selectarea candidaților pentru funcția de membru al comitetului de audit pentru entitățile de interes public cu capital de stat și al comisiei de cenzori/cenzorului întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat și condițiile de remunerarea a acestora. 

Cu regret, regulamentele aprobate nu transpun în legislația autohtonă bunele practici OCDE de bună guvernanță a companiilor de stat. Aplicabilitatea acestora se rezumă doar la membrii independenți. Iar ținând cont de caracterul facultativ al includerii membrilor independenți în componența consiliilor companiilor de stat (Regulamentul aprobat prin HG 209/2023 nu prevede necesitatea includerii unui număr minim de membri independenți în componența consiliilor companiilor de stat), regulamentul devine unul steril. 

Regulamentele aprobate nu modifică statu-quo-ul. Atât consiliile companiilor de stat, cât și comisiile de cenzori și comitetele de audit ale companiilor de stat rămân a fi compuse din funcționari publici desemnați și nu selectați pe criterii competitive. Pentru aceștia, nominalizarea în componența organelor de conducere ale companiilor de stat este văzută ca și un supliment salarial pentru efortul depus în calitate de funcționar. 

Chiar dacă ambele regulamente prevăd posibilitatea acordării unei componente variabile a salarizării, aceasta nu este corelată, în nici un fel, cu asigurarea atingerii unor indicatori de performanță. Mai mult, recompensa pentru componenta variabilă a salarizării nu ține cont de performanța individuală a membrilor consiliilor/comisiilor de cenzori/comitetelor de audit, ci este decisă ca sumă fixă, repartizată egal pentru toți membrii în dependență de durata de timp în care au deținut această funcție (punct 58 HG 209/2023). Suplimentar, în cazul consiliilor companiilor de stat, decizia de acordare a recompensei pentru componenta variabilă a remunerării se ia de către fondator/adunarea generală, la propunerea celor care urmează a fi recompensați.  

Proiectul de lege aprobat în Parlament, în primă lectură, necesită a fi îmbunătățit. Pentru a susține eforturile de modificare a cadrului de reglementare a parteneriatelor publice private, Expert-Grup a publicat o notă analitică asupra carențelor proiectului de lege nr. 102 din 13.04.2023. 

Printre cele mai importante menționăm:
•    Cadrul de reglementare al PPP rămâne a fi unul fragmentat (Legea PPP, Legea Concesiunilor, Legea cu privire la parcurile industriale, Legea privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului etc).
•    Noțiunea de PPP din proiect nu corespunde cu modul în care Banca Mondială definește un PPP.
•    Proiectul de lege consolidează parteneriatul instituțional care ridică riscul eludării principiilor stabilite în strategia de proprietate și vine cu numeroase riscuri de delapidare a patrimoniului public.
•    Proiectul de lege prevede condiționarea asistenței obținerii actelor permisive cu progresul în implementarea PPP.
•    Proiectul complică evaluarea ofertelor în procesul de selectare a partenerului privat. Membrii comisiei de evaluare vor trebui să determine „avantajul comparativ al ofertelor depuse” în baza criteriilor de „eficiență financiară a proiectului de PPP” și „efectul socioeconomic al implementării proiectului de PPP, calculat ținând cont de obiectivele definite în documentele de planificare strategică”.
•    Se propune nimicirea după 5 ani de păstrare în arhivă a tuturor documentelor aferente concursului de selectare a partenerului privat, făcând quasi imposibilă o eventuală investigare a corectitudinii procedurii de selecție a partenerului privat după 5 ani de la organizarea concursului.
•    Aprobarea contractului de PPP de către Guvern poate politiza excesiv PPP-ul reprezentând o semnificativă barieră birocratică fără impact asupra calității procesului.
•    Modificarea și rezoluțiunea unilaterală a contractului de PPP nu poate fi admisă.
•    Proiectul prevede posibilitate rezilierii contractului din cauza refuzului partenerului privat de a permite desfășurarea controlului
•    Activitatea de monitorizare a implementării unui PPP nu poate fi una de tip ad hoc (o data pe an) aceasta trebuie să fie o activitate continuă. 
•    •Proiectul de lege trebuie să precizeze că garanția de bună execuție este o garanție bancară nu o poliță de asigurare.
•    Proiectul nu trebuie să limiteze garanția de bună execuție la băncile din RM 
•    Modificările la Legea nr 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice prin care se vor relaxate condițiile pentru construcția bunurilor imobile pe terenurile proprietatea publică a statului sunt în contradicție cu intenția autorilor proiectului de lege de a excepta construcția de bunuri imobile din cercul obiectelor unui PPP
 

La 23.09.2022 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030 prin Hotărârea Guvernului nr. 658/2022 și a intrat în vigoare la 28.10.2022.

Strategia este elaborată cu respectarea celor mai bune practici în domeniul planificării strategice, care acoperă în mod comprehensiv toate subdomeniile din domeniul afacerilor interne. Astfel este stabilită o viziune comună pentru întregul domeniu, fiind asigurată o corelare strânsă dintre toate cele șase subdomenii de activitate, după cum urmează:

• ordine și securitate publică;
• prevenire și combatere a criminalității;
• management al frontierei;
• migrație și azil;
• protecție civilă și situații excepționale;
• formare profesională, integritate și digitalizare.
•  

Pentru fiecare din aceste subdomenii, Strategia stabilește un șir de obiective care corespund cu viziunea UE privind implementarea ecosistemului de securitate. Acestea sunt dezvoltate în programele prin care este detaliat modul de atingere a obiectivelor din Strategie. 

La elaborarea Strategiei a fost asigurat un proces larg de consultare atât cu autoritățile publice, cât și cu societatea civilă. Proiectul a fost publicat atât pe pagina web a Ministerului Afacerilor Interne cât și particip.gov.md. Adițional, au fost asigurate consultări cu reprezentanții Comisiei de profi al Parlamentului, partenerii de dezvoltare, precum și cu organizațiile societății civile cu expertiză în domeniu.

Programele aprobate pentru operaționalizarea Strategiei:

• Programul de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 792/2022;
• Programul privind gestionarea fluxului migrațional, azilului și integrării străinilor pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 808/2022;
• Programul privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență și excepționale pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2022;
• Programul de prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 948/2022;
• Programul de ordine și securitate publică pentru anii 2022 – 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 913/2022;

Programul de consolidare a încrederii și siguranței societății prin formare profesională, integritate și digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 947/2022.

La 23 decembrie 2022,  Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a publicat pe pagina sa oficială me.gov.md și pe platforma de consultare particip.gov.md anunțul referitor la inițierea elaborării proiectului de lege la care au fost anexate analiza de impact la proiect și versiunea inițială a acestuia.

Totodată, la 20 ianuarie 2023, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării  a publicat proiectul Hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege privind securitatea cibernetică pe pagina web a Ministerului Economiei și platforma de consultare particip.gov.md. Guvernul a aprobat proiectul de lege la 7 martie 2023, iar la 16 martie 2023 acesta a fost adoptat în ambele lecturi în Parlament. Urmează a fi menționat că la data adoptării lipseau mai multe avize care urmau a fi realizate în Parlament, în mod special avizul Comisiei juridice, numiri și imunități și Direcției juridice.

Totodată, la 28 aprilie 2023, Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică a fost publicată în Monitorul Oficial.

Urmează a fi remarcat că potrivit dispozițiilor finale și tranzitorii, aceasta urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, ceea ce presupune că deși legea este adoptată și publicată, indicatorul stabilit în prezentul plan de acțiuni nu este atins.

Adițional, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul urmează să întreprinde un șir de acțiuni, printre care desemnarea autorității competente în domeniul cibernetic și prezentarea propunerilor de ajustare a cadrului legislativ conex.

Proiectul de lege cuprinde reglementări care, din punctul de vedere al armonizării legislației naționale cu cea europeană, au ca obiectiv general de a transpune Directiva NIS2. Totuși, proiectul legii asigură o armonizare parțială, creând în principiu doar premisele legale primare pentru acțiuni viitoare cu caracter unic sau permanent, care vor asigura transpunerea într-o măsură mai mare a Directivei NIS2.

Printre cele mai importante prevederi ale proiectului de lege se numără:

• desemnarea unei autorități competente în domeniul securității cibernetice, care va exercita și funcția de punct unic de contact la nivel național;
• instituirea unei echipe de răspuns la incidentele de securitate cibernetică (CSIRT) cu competențe la nivel național, asigurarea recunoașterii internaționale a acesteia, în mod special la nivel european;
• definirea cadrului general strategic și operațional de coordonare și cooperare dintre sectorul public și privat în domeniul securității cibernetice;
• stabilirea obligativității de a implementa măsuri de securitate de către entitățile ale căror -servicii sunt critice pentru funcționarea economiei și a societății care să asigure atingerea unui nivel minim comun de securitate a rețelelor și sistemelor informaționale și reziliența serviciilor;
• instituirea unui mecanism obligatoriu de raportare a incidentelor cibernetice semnificative de către furnizorii de servicii, și a posibilității de notificare voluntară a incidentelor cibernetice de orice categorie atât de către furnizorii de servicii, cât și de persoanele juridice care nu intră în categoria acestora;
• crearea și asigurarea funcționării adecvate a mecanismelor de cooperare eficiente la nivel național și internațional;

dezvoltarea unor capabilități înalte de reacție la incidentele semnificative sau care ar putea avea impact cu potențiale prejudicii considerabile.

Referitor la platforma regională a UE pentru domeniul afacerilor interne urmează a fi menționat că aceasta este funcțională, fiind organizate mai multe întâlniri pe această platformă, începând cu a doua jumătate a anului 2022.

Cât privește intrarea în vigoare a Conceptului privind mecanismul de raportare a abuzurilor sexuale, urmează a fi menționat că acesta a fost aprobat prin Ordinul nr. 480 din 29 decembrie 2022 al Inspectoratului General al Poliției.

În același timp necesită  a fi menționat că acesta nu a fost publicat pe pagina web a Inspectoratului General al Poliției sau Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, în contextul raportării către Comisia Europeană, urmează a fi examinat suplimentar relevanța acestui document în realizarea angajamentului de combatere a criminalității organizate.

În septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a înființat Punctul Național de Contact pentru Arme și Muniții. Aceasta implică în principal instituționalizarea conceptului și dezvoltarea unui sistem de gestionare a datelor, privind armele de foc traficate/deținute ilegal. Ministerul Afacerilor Interne a luat parte la proiectul EMPACT și la evaluarea impactului războiului din Ucraina.

Cât privește Rezultatele participării la Grupul operativ privind schimbul de informații online cu privire la înregistrarea cazurilor sau fenomenelor de implicare a refugiaților ucraineni în activități criminale, dar și oferirea de sprijin analitic, consolidarea capacităților de analiză a riscurilor, analiză strategică și operațională pentru o mai bună protecție a refugiaților din Ucraina, în special a femeilor și copiilor urmează a fi remarcate următoarele rezultate:

• Participarea angajaților Inspectoratului Național de Investigații și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră la ședința anuală a experților Proiectului de Analiză ,,Core International Crimes” al EUROPOL din data de 09.03.2023, cu scopul de intensificare a eforturilor în vederea desfășurării investigațiilor ce țin de comiterea crimelor de război în Ucraina.
• Desfășurarea la data de 24.03.2023, în mun. Chișinău a Conferinței Internaționale privind traficul ilicit de mărfuri în Sud-Estul Europei;
• Participarea în perioada 02-05 aprilie 2023 la Lyon, Franța la Reuniunea Grupului de lucru privind criminalitatea organizată (Ukraine-Moldova Working Group Meeting on Organized Crime), cu  suportul OIPC INTERPOL; 
• Participarea angajaților Ministerului Afacerilor Interne la mai multe activități pentru consolidarea capacității de analiză a riscurilor, a analizei strategice și operaționale. 

În plus, membrii Ministerului Afacerilor Interne au fost implicați în mai multe activități operaționale în cadrul EMPACT Europol.

Pentru indicatorul cu numărul de solicitări de informație trimise la care a fost primit răspuns sunt atinse următoarele rezultate:

-Interpol - 1657;

-Europol - 429;

-SELEC - 14.

Pentru indicatorul cu numărul de solicitări de informație recepționate, la care a fost oferit răspuns, sunt atinse următoarele rezultate:

-Interpol - 355

-Europol - 81.

Referitor la numărul de investigații, pe parcursul perioadei monitorizate au fost desfășurate un șir de investigații comune sub egida INTERPOL, SELEC, etc.(ex: JI ESCAM,  JI MIRAGE, Operațiunii GRIZZY, etc).

Cât privește numărul de analize comune, urmează a fi menționată lansarea Operațiunii comune „Moldova 2023”, o activitate operațională organizată conform prevederilor Acordului de statut între Republica Moldova și Uniunea Europeană privind activitățile operative desfășurate de FRONTEX. 

Obiectivele generale ale Operațiunii comune „Moldova 2023” sunt:

• Suport pentru Statele Terțe în controlul frontierelor și gestionarea migrației, inclusiv prevenirea, detectarea și combaterea criminalității transfrontaliere;
• Îmbunătățirea colectării și schimbului de informații operaționale pentru dezvoltarea unei imagini situaționale actualizate și în scopul identificării posibilelor riscuri și amenințări;
• Îmbunătățirea cooperării operaționale;
• Suport pentru Statele Terțe, inclusiv integrarea activităților relevante de cercetare și inovare.

În perioada august – decembrie 2022 pe marginea a 9 cauze penale au fost realizate 9 analize informațional - criminale, 7 dintre care fiind realizate în ultimul trimestru al anului 2022. 

În perioada ianuarie-mai 2023 pe marginea a 16 cauze penale au fost realizate 14 analize informațional-criminale, fiind aproape de 2 ori mai mult decât în ultimele 5 luni ale anului 2022. 

În același timp, în perioada ianuarie-mai 2023, pentru 44 de cauze penale a fost oferit suport informațional prin prezentarea a 60 rapoarte care cuprind diferite informații atât din sistemele informaționale închise, cât și cele deschise, fiind înregistrate cu 10 cauze penale și 5 rapoarte cu suport informațional mai mult decât în ultimele 5 luni ale anului 2022

În primele 5 luni ale anului 2023, pentru stabilirea celulelor/antenelor de telefonie mobilă ce acoperă locul comiterii infracțiunii, pe marginea a 5 cauze penale au fost realizate 6 rapoarte, fiind aproape dublu față de ultimele 5 luni ale anului 2022.

În primele 5 luni ale anului 2023 au fost active, în medie, 12 investigații financiare paralele, comparativ cu 5 investigații financiare paralele realizate pe parcursul ultimelor 5 luni ale anului 2022. 

Pe parcursul anului 2022, au fost inițiate 80 de cereri de comisie rogatorie, față de 77 de cereri în anul 2021 de către autoritățile din alte state ca Italia, Estonia, Germania, România, Republica Cehă, Slovenia, Franța, Austria, Polonia, Letonia, Suedia, Bulgaria, Grecia, dar și Israel, Ucraina, Serbia, Turcia, Kazahstan, Seychelles, Hong Kong, Federația Rusă etc., pe dosare care se referă la infracțiuni ca traficul de ființe umane, organizarea migrației ilegale, spălare de bani, contrabandă, sustrageri de diferite forme, trecerea ilegală a frontierei de stat, infracțiuni cu caracter sexual, omor premeditat, etc. 29 de cereri de comisie rogatorie din cele 80 realizate pe parcursul anului, au fost în ultimul trimestru al anului 2022.

Totodată, pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2023 au fost înregistrate 22 cereri de comisie rogatorie, dintre care 8 în primul trimestru al anului, fiind substanțial mai puține decât ultimul trimestru al anului 2022.

În același timp, în luna aprilie-mai 2023 au fost înregistrate 14 cereri de comisii rogatorii, fiind înregistrată o dinamică pozitivă comparativ cu trimestrul I al anului.

Pe parcursul anului 2022 PCCOCS, reieșind din competențele sale în domeniul combaterii criminalității organizate  a fost solicitată pentru executare a 30 de cereri de asistență juridică internațională în materie penală (în anul 2021 – 53) parvenite de la autoritățile altor state, și anume Olanda, Belgia, Suedia, Portugalia, Ungaria, Germania, Italia, Bulgaria, România, Franța, Polonia, dar și Montenegro, Turcia, Elveția, SUA, Kazahstan etc, pe dosare de investigare a infracțiunilor ca spălare de bani, trafic de droguri, trafic ce ființe umane, organizarea migrației ilegale, criminalitate informatică, contrabandă etc.

Direcția Investigării Infracțiunilor Informative din cadrul Inspectoratului General al Poliției a consolidat capacitățile sale prin intermediul instruirii personalului și a schimbului de informații la nivel național și internațional. Angajații Direcției au participat la diferite evenimente pentru a consolida capacitățile operaționale și strategice în prevenirea și combaterea criminalității cibernetice.

Angajații Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada de raportare, au fost implicați în activități operaționale în cadrul EMPACT Europol.

În baza inițiativei legislative a Președintelui Republicii Moldova, prezentate la 1 februarie 2022,  la data de 21 iulie 2022, Parlamentul a adoptat modificările legislative la Codul de procedură penală, Codul penal și Codul de executare acestea intrând în vigoare la 5 august 2022.

Modificările au fost realizate în scopul de a implementa un sistem extins de confiscare. Conform acestor modificări legislative, va fi posibilă confiscarea bunurilor transferate de către condamnat către terți, în scopul de a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul în care acesta moare sau nu se prezintă la instanță. Confiscarea extinsă va fi dispusă în cazurile în care valoarea bunurilor dobândite de condamnat depășește suma de 20 de salarii medii pe economie, față de veniturile dobândite prin mijloace legale, și când condamnatul nu poate prezenta dovezi că bunurile respective au fost dobândite prin alte mijloace decât cele ilegale.

 În același timp, urmează a fi remarcat că poiectul de lege nu a parcurs un proces larg de consultare și nu a fost însoțit de o analiză a impactului acestuia. Adițional, la etapa aprobării prezentului Plan Legea deja era aprobată.

La data de 10 martie 2022, Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr.7 din 10.03.2022, prin care a revizuit Hotărârea Curții Constituționale nr. 21 din 20 octombrie 2011 privind interpretarea articolului 46 alin. (3) din Constituție și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 6 din 16 aprilie 2015 privind controlul constituționalității unor prevederi din Codul penal și din Codul de procedură penală.

La 15 martie 2022, Curtea Constituțională a emis Avizul nr. 1 din 15 martie 2022 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 46 din Constituție (prezumția dobândirii licite a bunurilor de către persoanele care exercită funcții publice).

Astfel, în scopul realizării modificărilor legislative cu respectarea deciziilor și recomandărilor Curții Constituționale, Ministerul Justiției a inițiat procesul de creare a unui cadru normativ care va permite confiscarea prin procedură civilă a bunurilor obținute prin mijloace ilegale. Acest cadru va stabili o diferență între persoanele care dețin funcții publice și alte persoane, în termeni de presupunerea caracterului licit al dobândirii bunurilor lor.

Totodată, la 20 iunie 2023, Ministerul Justiției a organizat o primă consultare publică în cadrul căreia a supus discuției un concept pentru mecanismul de confiscare civilă.

Până la momentul actual nu a fost publicat un proiect de act normativ în acest sens.

Pe parcursul anului 2022, a fost elaborat Programul de recuperare a bunurilor infracționale pentru perioada 2023-2027 și proiectul Planului de acțiuni privind implementarea Programului național de recuperare a bunurilor infracționale pentru anii 2023-2027, prin formarea unui grup de lucru dedicat. Elaborarea programului și planului a fost realizată cu o participare largă, atât din partea autorităților care au un rol activ în recuperarea bunurilor infracționale, cât și a reprezentanților Parlamentului, Guvernului și a experților UE în domeniul anticorupției, combaterii spălării banilor și recuperării bunurilor infracționale. Acestea au efectuat o evaluare riguroasă a problemelor critice legate de recuperarea bunurilor infracționale. De asemenea, în procesul de elaborare au fost implicate organizații ale societății civile.

De asemenea, proiectul programului și planului au fost publicate pe pagina web a Centrului Național Anticorupție.

La 15 decembrie 2022, aceste documente de politici au fost aprobate de Parlament, fiind publicate în Monitorul Oficial la 20 ianuarie 2023.

Prin program s-au propus a fi atinse 2 obiective generale, după cum urmează:

• Consolidarea sistemului național de recuperare a bunurilor infracționale în conformitate cu standardele internaționale și cerințele Uniunii Europene;

Creșterea gradului de transparență, expertiză și integritate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative prin care se propune modificarea Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Legii nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul  prevenirii spălării  banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor,  Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004 și Legii  nr. 62/2008  privind  reglementarea valutară a fost elaborat de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și promovat prin intermediul unui grup de deputați în Parlament la data de 24.11.2022.

De asemenea, au fost organizate două consultări publice pe platforma Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică (la 12.10.2022 și 21.11.2022) cu participarea reprezentanților autorităților publice și a societății civile.

Proiectul a fost aprobat în prima lectură la data 22 decembrie 2022 și în lectură finala la data de 30.03.2023.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt modificarea și completarea cadrului legislativ din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor prin adăugarea de noi articole, precum și completarea și precizarea prevederilor legale existente, inclusiv definirea noțiunii de „monedă virtuală”, „furnizor de servicii privind monedele virtuale”, „entități raportoare” și „construcție juridică”. Modificările vizează, de asemenea, entitatea raportoare care a fost suplimentată cu categorii noi de entități și reglementarea activității de creditare nebancară.

Urmare a adoptării și publicării Legii modificate cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a demarat exercițiul de elaborare a legislației secundare. Potrivit prevederilor Legii nr. 66/2023 prin care au fost aprobate modificările la Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, autoritățile au un termen de 6 luni de la data publicării Legii (11 mai 2023) pentru aducerea legislației în concordanță cu noile prevederi legale.

În lipsa unui raport de analiză funcțională a administrației publice după modelul OCDE/SIGMA, care, la zi, încă nu a fost făcut public, nu poate fi apreciat obiectiv în ce măsură modificările operate la structura ministerelor acoperă vulnerabilitățile funcționale ale acestora.

În datata de 22.06.2023 Parlamentul a aprobat  Legea 168 prin care, prin derogare de la prevederile al (1) din Legea bugetului de stat pentru 2023 se stabilește majorarea cu aproximativ 1/3 a valorii de referință pentru personalul din aparatele ministerelor, din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se decide majorarea substanțială a salariului pentru persoanele cu funcție de demnitate publică și a celor cu funcții publice de conducere de nivel superior. Majorările salariale vor contribui la creșterea capacităților autorităților administrației publice centrale cu competențe de elaborare a politicilor. Cu toate acestea, modificările operate la lega bugetului de stat nu vizează și autoritățile administrației publice locale, iar discrepanța salarială dintre remunerarea funcționarilor din cadrul APC și a celor din cadrul APL crește și mai mult. La fel, necesită a fi menționat că majorările salariale operate nu vizează și „autoritățile administrative centrale și din subordine” (conform clasificatorului funcțiilor din sectorul bugetar). În aceste circumstanțe, am putea asista la o migrație a personalului calificat din unitățile de implementare către ministere cu un risc asociat de afectare a performanței unităților de implementare precum Agenția Proprietății Publice, Agenția Navală și multe altele.

Analiza funcțională a administrației publice centrale trebuie să țină cont și de instituțiile de implementare a politicilor subordonate ministerelor de profil. De asemenea, discrepanțele salariale semnificative dintre salariile în unitățile de implementare și cele practicate în cadrul ministerelor de profil, dar și discrepanța salarială dintre funcțiile de conducere de nivel superior și funcțiile de execuție din cadrul autorităților administrației publice. 

Prin HG nr 5/2023 a fost aprobat „Regulamentul cu privire la acordarea suportului personalului autorităților publice pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană”. Chiar dacă intențiile care stau la baza aprobării acestuia sunt bune, regulamentul segreghează funcționarii din cadrul ministerelor în cei care contribuie la realizarea „sarcinilor prioritare” și restul funcționarilor. Astfel, regulamentul poate genera frustrări în rândul responsabililor din cadrul ministerelor care fac o muncă la fel de valoroasă, dar care, judecată prin prisma Regulamentului, nu contribuie la realizarea „sarcinilor prioritare” în contextul implementării cerințelor de aderare.

Avansarea în bază de merit a personalului din cadrul unităților de implementare a politicilor rămâne a fi doar un deziderat, care nu este detaliat prin regulamente sau măsuri specifice întreprinse de autoritățile administrației publice centrale (AAPC).

Pentru creșterea profesionalismului funcționarilor public, autoritățile publice trebuie să asigure respectarea prevederilor art 37 al. (3), litera c) a Legii 158/2008 prin care acestea au obligația securizării a cel puțin 2% din fondurile de salarizare pentru procesul de dezvoltare profesională continuă. În perioada 2018-2020 doar 3% din autoritățile publice centrale au alocat 2% din fondul de salarizare pentru formare profesională.

În conformitate cu informațiile furnizate de Cancelaria de Stat, cele 32 de servicii publice au fost digitalizate și sunt accesibile pe platforma guvernamentală e-services.

Cele 63 de Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS) nu sunt încă operaționale. Pentru operaționalizarea acestora au fost recepționate deciziile autorităților locale privind instituirea CUPS, subsecvent fiind demarate procedurile de achiziție pentru dotarea cu mobilier și echipament tehnic. După dotarea acestora cu echipament tehnic, ele vor putea fi operaționale și vor presta servicii. Suplimentar celor 65 de localități selectate deja, prin decizia luată în comun de către Agenția de Guvernare Electronică și Cancelaria de Stat în lista de replicare au fost incluse și alte 18 localități în care vor fi instituite centre unificate de prestare a serviciilor publice. 

Prin HG nr 126/2023 Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, iar în data de 7 iunie 2023 prin HG nr. 352, Guvernul a aprobat Programul pentru implementarea Strategiei de reformă a Administrației publice. 

O altă realizarea importantă în ceea ce privește reforma administrației publice ține și de crearea cadrului normativ primar necesar pentru amalgamarea voluntară prevăzută de Strategia de reformă a administrației publice. În data de 25 mai 2023, Guvernul a aprobat HG nr 304 și HG nr 305 „pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la amalgamarea voluntară” și a „proiectului de lege pentru modificarea mai multor acte legislative conexe proiectului de lege privind amalgamarea voluntară”. Dacă vor fi aprobate de Parlament, acestea vor pune bazele cadrului necesar instituționalizării principiilor de amalgamare voluntară reflectate în Strategia de reformă a administrației publice. 

Este important a se menționa aici abordarea metodică a autorităților, care intenționează să utilizeze lecțiile învățate din procesul de amalgamare voluntară pentru eventuala amalgamare normativă prevăzută după 2026. Tot în contextul unei eventuale amalgamări normative, este important ca pe lângă încurajarea amalgamării voluntare autoritățile să susțină mult mai plenar cooperarea intercomunitară și formarea grupurilor de acțiune locală (GAL) din cadrul programului Leader.

A fost elaborat Raportul de evaluare ex-post al Strategiei de Reformă a Administrației Publice 2016-2020. Problema fluctuației mari a funcționarilor publici urmează a fi adresată și printr-un sistem clar, transparent și predictibil de recrutare, selectare și evoluție în carieră.

Cât privește implementarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, aceasta urma să fie implementată în două etape (2016-2018, 2019-2020). Cu toate acestea, doar Planul de acțiuni pentru anii 2016-2018 a fost aprobat. Implementarea parțială a acestei strategii a fost constatată în raportul ex-post elaborat în cadrul Programului ENPI al Uniunii Europene pentru Republica Moldova ,,Sprijin pentru procesul de reformă a administrației publice în Republica Moldova”.

Ponderea acțiunilor realizate reprezintă estimativ circa 60-70%. Au fost identificate următoarele progrese privind implementarea recomandărilor din Foaia de parcurs revizuită CG/MON(2021)18-04 privind democrația locală și regională în Republica Moldova, realizate după semnarea Foii de parcurs (aprilie 2021) și până la sfârșitul lunii iunie 2023:

a) Continuarea reformelor APL: evaluarea implementării Strategiei naționale de descentralizare pentru anii 2012-2018; Elaborarea proiectului documentului strategic în domeniul consolidării autonomiei locale.

Statut: Îndeplinit. A fost efectuată evaluarea ex-post a Strategiei naționale de descentralizare 2012-2018. Rezultatele evaluării au fost luate în considerație la elaborarea Strategiei de reformă a administrației publice, aprobate la 15.03.2023, care conține prevederi ce vizează consolidarea autonomiei locale. Cu toate acestea, efortul de descentralizare este erodat de unele tendințe către recentralizare, cum ar fi transferul spitalelor din subordinea APL în cea a administrației publice centrale.

b) Consultări și dialog interguvernamental: Consolidarea unei platforme de comunicare și consultare a opțiunilor de politică publică în domeniul APL; consultarea obligatorie a reprezentanților APL în procesul de luare a deciziilor de către APC, care vizează competențele APL.

Statut: Îndeplinit. La 23.09.2022 a fost aprobată Hotărârea Guvernului Nr. 652/2022 care conține prevederi cu referire la revitalizarea activității Comisiei paritare pentru descentralizare. Au fost constituite grupuri de lucru sectoriale pentru descentralizare cu participarea reprezentanților CALM, în cadrul cărora au fost examinate proiecte de politici publice.

с) Revizuirea și clarificarea competențelor și responsabilităților locale: înființarea unui grup de experți în cadrul Cancelariei de Stat care să discute modificările necesare în cadrul legal; relansarea examinării de către Parlamentul RM a inițiativelor legislative pregătite de grupul de lucru comun, creat în 2015 de către guvernul național și UTA Găgăuzia.

Statut: Îndeplinit parțial. Chestiunea privind înființarea grupului de experți a rămas neadresată. În cadrul grupului de lucru a fost elaborat proiectul Legii nr. 375/2022 pentru modificarea Regulamentului Parlamentului, votat în decembrie 2022 în lectură finală de legislativ, în vigoare din 20.02.2023, în conformitate cu care proiectele de acte normative care vizează statutul sau atribuțiile UTA Găgăuzia vor fi transmise spre avizare Adunării Populare din Comrat.

d) Alocarea de resurse financiare suficiente pentru APL: creșterea stabilității participării APL la colectarea impozitelor și taxelor; transformarea subvențiilor speciale actuale ale Fondului pentru protecția mediului și ale Fondului pentru energie în subvenții generale, necondiționate.

Statut: Îndeplinit parțial. Chestiunea privind subvențiile Fondului național de mediu și Fondului de eficiență energetică a rămas neadresată. În decembrie 2022, prin modificările operate la Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, în vigoare din 01.01.2023, a fost prevăzută transferarea în bugetele locale a 100% din volumul taxei pentru folosirea drumurilor, cu destinație generală. Conform propunerilor de politică fiscală pentru anul 2024, taxa pentru folosirea drumurilor va fi aplicată și mijloacelor de transport electrice, ceea ce va crește volumul resurselor financiare ale APL. În februarie 2022, prin Legea nr. 27/2022, a fost instituit Fondul național pentru dezvoltare regională și locală. Totuși, autonomia financiară și resursele APL rămân limitate. Programul pentru implementarea Strategiei de Reformă a Administrației Publice 2023-2026 prevede, către sfârșitul anului 2026, realizarea obiectivului de îmbunătățire a sistemului de transferuri cu caracter general și creșterea volumului veniturilor proprii ale APL.

e) Creșterea capacității fiscale a APL: acordarea APL a posibilității de a stabili impozite locale și ratele acestora; clarificarea delimitării terenurilor municipale pentru a permite reevaluarea lor în scopuri fiscale

Statut: Îndeplinit parțial. Conform art. 32 al Legii privind finanțele publice locale, APL decid punerea în aplicare a taxelor locale și stabilesc mărimea cotelor acestora în limitele prevăzute de legislație. Prin modificările operate la politica fiscală pentru 2023, au fost anulate cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare, cu acordarea dreptului APL de a stabili cote concrete o dată la 3 ani. Totodată, se constată progresul lent al Proiectului de Înregistrare și Evaluare Funciară, care prevede suport pentru APL în procesul de evaluare a bunurilor imobile și consolidarea sistemului de administrare funciară. Programul pentru implementarea SRAP 2023-2026 prevede îmbunătățirea sistemului de taxe și impozite locale către luna iulie 2024 și finalizarea procesului de delimitare a proprietății publice între stat și APL și finalizarea procesului de cadastrare a proprietăților până la sfârșitul anului 2026.

f) (1) Reforma legislației privind referendumurile locale de revocare: modificarea cadrului juridic care reglementează referendumurile în lumina avizului Comisiei de la Veneția privind revocarea primarilor; revizuirea prevederilor legale care reglementează motivele de convocare a unui referendum local de revocare;

(2) Reforma legislației privind funcția de primar: modificarea legislației astfel încât un primar să nu-și poată schimba apartenența politică în timpul mandatului său; introducerea de garanții legale pentru a preveni practica deschiderii frecvente de dosare penale împotriva primarilor și aleșilor locali pe motive nejustificate și fără probe substanțiale.

Statut: Îndeplinit parțial. A fost majorată de la 6 luni până la 1 an (până la expirarea mandatului) perioada în care se interzice desfășurarea referendumului de revocare a primarului. Pentru inițierea referendumului, grupul de inițiativă va prezenta către CEC un număr necesar de semnături colectate, a căror autenticitate va fi verificată. Nu au fost reformulate motivele de convocare a unui referendum local de revocare (ele sunt formulate la fel ca în versiunea precedentă a codului electoral: „Revocarea primarului prin referendum poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit.”). Nu au fost făcute modificări în legislație pentru a asigura ca un primar să nu-și poată schimba apartenența politică în timpul mandatului sau pentru a introduce garanții împotriva practicii de deschidere a dosarelor penale pe motive nejustificate. Conform Programului pentru implementarea SRAP 2023-2026, modificarea cadrului juridic care reglementează referendumurile locale de revocare a primarului urmează să fie finalizată în iulie 2024.

g) Consolidarea capacităților manageriale ale autorităților locale: revizuirea sistemului de salarizare a angajaților din APL, convenirea unui calendar multianual pentru reducerea treptată a decalajului între salariile personalului din APC și APL; convenirea unui program cuprinzător de cursuri de instruire și programe de consolidare a capacităților concepute special pentru angajații din APL.

Statut: Îndeplinit parțial. În noiembrie 2022 au fost operate modificări la Legea nr. 436/2006 privind APL, în conformitate cu care a fost instituită o indemnizație lunară pentru personalul din cadrul APL, care va fi stabilită anual de consiliile locale și nu va depăși 40% din salariul de bază. Conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, personalului din cadrul APL amalgamate i se va stabili un spor pentru consolidarea capacităților instituționale. Prin intermediul Institutului de Administrație Publică și IP „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” se desfășoară cursuri de instruire pentru angajații publici, inclusiv din cadrul APL. Totuși, nu a fost elaborat vreun program cuprinzător de instruire conceput special pentru personalul din APL.

Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 870 din 14.12.2022, în vigoare de la 01.07.2023. 

Regulamentul a fost elaborat pentru a transpune actualizările operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice și pentru a asigura coerența cu prevederile Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Ca urmare a modificărilor recente la Legea nr. 131/2015, limitele valorice pentru aplicarea prevederilor legii au fost majorate semnificativ, aceasta afectând transparența procesului de atribuire a contractelor de valoare mică. 

Astfel, Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică stabilește modul de realizare a achizițiilor publice de o valoare sub limitele prevăzute în Legea nr. 131/2015 și Legea nr. 74/2020.

Regulamentul prevede obligația autorității contractante să asigure transparența, obiectivitatea și imparțialitatea procesului de achiziție publică. Pentru aceasta, autoritatea contractantă este obligată să desfășoare achizițiile publice de valoare mică prin intermediul SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”. La etapa de inițiere a achiziției, autoritatea contractantă publică în SIA „RSAP” un anunț standardizat de participare. Autoritatea contractantă este obligată să răspundă în mod clar, complet și fără ambiguități, cât mai rapid posibil, la orice clarificare solicitată de operatorii economici.

Operatorul economic interesat de a participa la achiziție elaborează o ofertă și o depune prin SIA „RSAP”. La expirarea termenului-limită de depunere a ofertelor, în SIA „RSAP” se publică automat toate ofertele recepționate. Informația despre rezultatele achiziției se publică prin desemnarea în SIA „RSAP” a operatorului economic câștigător. În cazul ofertelor respinse sau ofertanților descalificați, se indică motivele respingerii / descalificării.

Hotărârea Guvernului a fost aprobată conform procedurilor de creație legislativă, respectându-se prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. Proiectul a fost supus expertizei juridice, anticorupție și de compatibilitate.

Regulamentul cu privire la proiectele de investiții capitale publice a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 684 din 29.09.2022, în vigoare din 21.10.2022. Regulamentul a fost elaborat conform recomandărilor experților proiectului de asistență tehnică „Suport pentru Guvernul RM în pregătirea proiectelor de investiții întru implementarea Agendei de Asociere RM-UE” și experților Fondului Monetar Internațional expuse în Raportul „Evaluarea managementului investițiilor publice din RM” (2019).

Regulamentul înlocuiește vechiul Regulament privind investițiile capitale publice, aprobat prin HGRM nr. 1029/2013 (abrogată) și asigură cadrul normativ privind procedurile naționale de management al proiectelor de investiții capitale publice. Conform regulamentului, Ministerul Finanțelor este responsabil de determinarea eligibilității proiectelor noi de investiții capitale publice, în baza propunerilor prezentate de autoritățile bugetare. Un grup de lucru (compus din reprezentanții Ministerului Finanțelor) asigură examinarea și confirmarea eligibilității proiectelor noi de investiții capitale pentru a fi incluse în proiectul CBTM/legii bugetului de stat, în baza cerințelor stabilite în anexa nr. 2 la regulament și conform unei metode de scoring.

Prevederile regulamentului se aplică tuturor proiectelor de investiții capitale publice, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv proiectelor finanțate din contul surselor externe și fondurilor de dezvoltare, și indiferent de costul estimativ al proiectelor (prevederile vechiului regulament nu se aplicau proiectelor cu un cost sub 5 mil. lei).

Proiectul hotărârii Guvernului a fost aprobat conform procedurilor de creație legislativă, respectându-se prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.

Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2023-2030 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 71 din 22.02.2023, în vigoare din 07.03.2023. De asemenea, a fost aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2023-2025” prin Hotărârea Guvernului Nr. 10 din 11.01.2023. Conform Planului național de dezvoltare pentru anii 2023-2025, în trimestrul IV 2023 urmează să fie elaborate și aprobate celelalte instrumente de punere în aplicare a strategiei: Programul național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice 2023-2026 și Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern 2023-2026. Conform situației de la sfârșitul lunii iunie 2023, au fost publicate pentru consultare conceptele celor două programe.

Pentru a asigura că Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice este bazată pe dovezi și pe principiile bunei guvernanțe, la elaborarea ei au fost utilizate constatările evaluărilor recente privind progresele în domeniul reformei și managementului finanțelor publice. Astfel, a fost realizată evaluarea ex-post a Strategiei precedente de dezvoltare a managementului finanțelor publice (2013-2022) (SIGMA/MF, 2022), a fost efectuată evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (Banca Mondială, 2022). De asemenea, s-a ținut cont de rezultatele evaluării sistemului de achiziții publice (Banca Mondială, 2021), facilităților fiscale (FMI/MF, 2022), managementului investițiilor publice (FMI, 2019), performanței gestionării datoriei publice (Banca Mondială, 2018), sistemului de administrare fiscală (FMI, 2022) ș.a.

Strategia acoperă 7 componente de bază (cele mai importante domenii ale managementului finanțelor publice), din care Componenta 1 „Analiza macroeconomică și cadrul macrobugetar” se referă la măsura în care procesul de elaborare a bugetelor este bine fundamentat, bazat pe dovezi și prognoze solide. Printre obiectivele strategiei se numără îmbunătățirea calității previziunilor macroeconomice și fiscale pentru a asigura elaborarea bugetului în baza unui cadru macrobugetar realist, instituirea unui sistem adecvat de contabilitate și de raportare în sectorul bugetar, dezvoltarea continuă a sistemului informațional de gestionare a finanțelor publice, precum și asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare.

La 4 aprilie 2023, pe portalul online a Cancelariei de Stat a fost publicat Raportul privind asigurarea transparenței în procesul decizional de către autoritățile administrației publice centrale pentru anul 2022.

Nu sunt date cu privire la nivelul și numărul organizațiilor societății civile implicate în procesul de consultare publică și în grupurile de lucru la nivelul autorităților publice. 

Parlamentul Republicii Moldova nu dispune de un sistem propriu de difuzare a ședințelor plenului, acestea fiind transmise prin intermediul unei companii private, care nu transmite ședințele tuturor comisiilor.

La fel, din motivul lipsei unui sistem/mecanism corespunzător, este foarte dificil de urmărit amendamentele operate la proiectele de legi de către deputați, ceea ce scade considerabil din transparența adoptării legilor. 

În martie 2023, pe portalul online particip.gov a fost plasat spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru crearea Platformelor consultative permanente în cadrul autorităților administrației publice centrale.

La 19 mai 2023, Cancelaria de Stat a organizat consultări publice pe marginea proiectului menționat, cu participarea a 45 de reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale și organizațiilor societății civile. Proiectul presupune organizarea unor platforme consultative permanente în cadrul autorităților publice centrale (grupuri de lucru), unde vor fi discutate proiectele de decizii/actele normative și documentele de politici cu impact de interes public, la care vor putea participa reprezentanți ai societății civile, mediului academic, partenerilor sociale și altor părți interesate. 

Urmare consultărilor publice, s-a decis de a renunța la adoptarea unei hotărâri de Guvern noi privind aprobare unui regulament-cadru, în favoarea modificării Hotărârii Guvernului nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional. În cadrul ședinței de Guvern din 28 iunie 2023, a fost  modificată corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 967/2016. Astfel, urmare modificărilor operate, Hotărârea Guvernului nr. 967/2016 va conține Anexa 2, denumită -  Regulamentul cu privire la organizarea activității platformei consultative permanente în cadrul autorității administrației publice centrale. Rgulamentul în cauză prevede obligativitatea creării platformelor consultative pe lângă autoritățile publice centrale, în vederea consolidării implicării societății civile în procesul decizional.

În acest context, conchidem că, deși cadrul normativ privind activitatea platformelor consultative a fost creat, acestea încă nu sunt funcționale, respectiv, considerăm că acțiunea a fost implementată, însă cu mici carențe.

Regulamentul cadru 656/2022 cu privire la mecanismul de finanțare nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale a fost aprobat de către Guvern la 23 septembrie 2022. Acest Regulament a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Procesul de elaborare a Regulamentului a fost unul participativ, fiind organizate consultări publice extinse, încă din anul 2020. Regulamentul prevede modalități de finanțare directă a organizațiilor necomerciale, definit prin sprijin financiar alocat din bugetul public la nivel central sau local în mod direct către o organizație a societății civile, fiind înscris drept cheltuială bugetară în anul financiar dat. Sunt reglementate câteva forme de finanțare directă: Alocațiile de stat/Subvențiile Granturile pentru proiect Contractul de prestare a serviciilor. Pentru a accesa suport financiar, organizațiile necomerciale trebuie să desfășoare activitate de utilitate publică. 

Deși mecanismul de finanțare nerambursabilă a proiectelor organizațiilor necomerciale a intrat în vigoare cu jumătate de an în urmă, impactul acestuia nu poate fi evaluat la această etapă. Din câte înțelegem, nici o autoritate finanțatoare (autoritate a administrației publice centrale și  locale) nu ar fi  instituit Comisia(iile) de evaluare și selectare a proiectelor și respectiv organizațiile necomerciale care desfășoară activitate de utilitate publică încă nu au beneficiat de sprijin financiar prin finanțare nerambursabilă pentru proiectele lor în baza acestui Regulament. Conform autorităților, cadrul bugetar pe termen mediu pentru anul 2023 a fost elaborat și aprobat, respectiv, majoritatea din ele nu au avut planificate resurse financiare pentru aceste scopuri.

În perioada 16 -31 decembrie 2022, Cancelaria de Stat a supus consultării publice proiectul Raportului de evaluare ex-post a Strategiei de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2018-2020 și a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei.

Conform acestui raport, s-a constatat că acțiunile din plan nu au fost realizate într-un mod sistematic și continuu, autoritățile fiind implicate ad-hoc în anumite procese, fără alocarea resurselor necesare pentru organizarea unui exercițiu eficient de implementare a acțiunilor. De asemenea, obiectivele, deși prezintă rezultatele finale planificate de către autorități, nu au fost formulate în baza principiului SMART. 

Acesta prevede mai multe recomandări, cum ar fi: elaborarea unui Program intersectorial pentru o perioadă de 3-5 ani pe domeniul societății civile,  elaborarea altor documente de politici care vor viza direct sau indirect societatea civilă să fie elaborate în cadrul Guvernului, într-un proces larg de consultare cu societatea civilă și alți actori relevanți; capacitarea Cancelariei de Stat pentru o mai bună coordonare a implementării și corelarea viitoarelor intervenții de politici cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu etc.

La 2 mai 2023 proiectul conceptului Programului de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2024-2027 a fost publicat de către Cancelaria de stat pentru consultare. Scopul Programului este de a îmbunătăți mecanismele de cooperare a statului cu societatea civilă, de a dezvolta platformele de comunicare și coordonare, de a diversifica sursele de finanțare a organizațiilor societății civile și de a crește capacitățile sectorului asociativ. Termen de recepționare a propunerilor a fost setat - 15 mai 2023. 

La 5 mai 2023, pe platforma Cancelariei de Stat au avut loc deja consultări publice cu privire la Conceptul propus. 

În cadrul ședinței, la care au participat reprezentanți ai societății civile, s-a menționat că modul de adoptare a noului document de politici va prin hotărâre de Guvern; Calendarul: elaborarea și definitivarea – mai-iulie 2023; promovarea – iulie-august 2023; și adoptarea – septembrie 2023. Probleme care urmează a fi abordate: finanțarea insuficientă a societății civile; îmbunătățirea mecanismului de redirecționare a 2% din venit; sporirea transparenței în procesul decizional, prin implicarea activă a societății civile; lipsa platformelor eficiente de consultare între autoritățile publice și societatea civilă; eliminarea barierelor administrative în obținerea informațiilor de interes public. Referitor la finanțarea, Cancelaria de Stat a propus crearea  unui program separat în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) în sumă de 1,8 mil MDL pentru toată durata programului.

La 12 mai 2023 conceptul a fost aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică. 

La 5 iunie 2023, în scopul elaborării, deja a proiectului Programului de dezvoltare a organizațiilor societății civile pentru perioada 2024-2027 (PDOSC), inclusiv și a Planului de acțiuni aferent, Cancelaria de Stat a invitat societatea civilă să participe în 3 grupuri de lucru conform obiectivelor trasate în concept: 1) Consolidarea mecanismelor de cooperare între autoritățile publice centrale și locale și organizațiile societății civile și creșterea transparenței în formularea politicilor și luarea deciziilor. 2) Sporirea sustenabilității financiare a organizațiilor societății civile.  3) Îmbunătățirea capacităților organizațiilor societății civile în abordarea problemelor sociale și promovarea valorilor democratice (ex. advocacy, expertiză sectorială, dezvoltarea coalițiilor locale etc.)

La 2 mai 2023, a fost înregistrat proiectul de hotărâre de Parlament privind aprobarea Platformei de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului. Scopul acestuia este de a eficientiza participarea societății civile și altor părți interesate, atragerea cât mai largă a acestora în procesul de luare a deciziilor și încurajarea inițiativelor civice ale cetățenilor.Secretariatul Parlamentului a a oferit termen până la 16 mai 2023 pentru prezentarea opiniilor în scris pe marginea acestuia.

La 19 mai 2023, au fost desfășurate audieri publice pe marginea proiectului menționat, cu participarea deputaților, reprezentanților ai Secretariatului Parlamentului și ai societății civile.

La 9 iunie 2023, prin  hotărârea de Parlament nr.149 a fost aprobată Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului. Hotărârea a fost promulgată la 15 iunie 2023 și a intrat în vigoare la 20 iunie 2023. 

La 16 iunie 2023, a avut loc Conferința Anuală “Cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă”, organizată de către Secretariatul Parlamentului și Delegația Uniunii Europene. La eveniment au participat Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, deputați, reprezentanți ai autorităților publice, ai corpului diplomatic, ai partenerilor de dezvoltare, precum și peste 100 de reprezentanți ai societății civile. Discuțiile care au avut loc în cadrul conferinței s-au referit la eficientizarea comunicării și cooperării guvernării cu sectorul asociativ și identificarea celor mai bune practici pentru sporirea transparenței activității legislativului și executivului prin implicarea sectorului non-profit.

Proiectul de lege privind accesul la informațiile de interes public extinde lista subiecților care constituie furnizori de informații, elimină formalitățile excesive în privința cererilor și obligația de a comunica informațiile în modalitatea indicată de către solicitant, dar și instituie un sistem de monitorizare și control al implementării legii. 

Prin Hotărârea Guvernului nr. 199 din 12 aprilie 2023 a fost aprobat proiectul legii. La 11 mai 2023 proiectul a fost votat în prima lectură de către Parlament. 

Toată luna mai 2023 pe platformă parlamentară au fost organizate consultări publice a proiectului de lege (circa 5-6 ședințe). Majoritatea covârșitoare a propunerilor parvenite de la organizațiile societății civile și ale mass-mediei au fost luate în considerare. Astfel, La data de 9 iunie, Parlamentul a aprobat în lectură finală noua lege. Peste șase luni din ziua publicării în Monitorul Oficial, documentul va intra în vigoare. 

Noua lege a extins paleta entităților obligate să ofere solicitanților informații de interes public, incluzând în această categorie partidele politice, asociațiile profesionale ale profesiilor din sectorul justiției, întreprinderile energetice, persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice ș.a.

Actuala lege oferă furnizorilor 15 zile lucrătoare pentru a soluționa cererile de acces la informație, precum și posibilitatea de a prelungi acest termen cu încă 5 zile lucrătoare atunci când volumul informațiilor solicitate este foarte mare sau când sunt necesare consultații suplimentare pentru a satisface cererea. Conform noului act normativ, furnizorii vor avea la dispoziție 10 zile calendaristice ca să ofere informația, precum și posibilitatea de a prelungi acest termen cu 7 zile calendaristice. 

Vor fi publice datele despre sancțiunile disciplinare, studiile sau remunerația funcționarilor publici. Noua lege mai obligă autoritățile să publice o serie de informații înainte ca acestea să fie solicitate de cineva. Este vorba despre datele privind bugetul și conducerea autorității, raportul anual, achizițiile publice, deplasările de serviciu, desfășurarea procesului decizional ș.a. 

La fel au fost instituite prevederi speciale cu privire la examinarea și soluționarea cauzelor judiciare privind contestarea acțiunilor sau inacțiunilor furnizorilor de informații, care vor asigura celeritatea și flexibilitatea proceselor judiciare; Mecanismul de monitorizare și control privind implementarea legii este constituit din Avocatul Poporului (Ombudsmanul) și Cancelaria de Stat

O singură constrâgere de ordin tehnic există. Indicatorul de progres este „lege intrată în vigoare” în iunie 2023. Cu toate acestea, conform dispozițiilor finale și tranzitorii, legea va intra în vigoare peste 6 luni din ziua publicării în Monitorul Oficial.

Proiectul de lege pentru modificarea cadrului normativ privind nediscriminarea și asigurarea egalității a fost aprobat de Parlament la 2 februarie 2023. 

În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, proiectul de lege a fost publicat spre consultări în perioada 3-17 mai 2022.

Principalele ajustări ale cadrului normativ în vigoare se referă la următoarele:

• completarea cu noi criterii discriminatorii - identitate de gen, statut matrimonial, orientare sexuală, stare de sănătate, statut HIV, avere și naștere;
• concretizarea anumitor definiții și adăugarea unor definiții noi: discriminare continuă și discriminare prelungită;
• majorarea numărului de unități de personal de la 20 la 33 și instituirea funcției de Secretar general pentru îmbunătățirea activității organizatorice și administrative și alinierea la bunele practici implementate de alte autorități publice ca urmare a reformei administrației publice centrale;
• completarea Codului Contravențional cu două contravenții noi: (i) hărțuirea și (ii) victimizarea și oferirea dreptului de a constata anumite contravenții din Codul Contravențional. 

De asemenea, se recomandă  amendarea în continuare a cadrului legal prin includerea atribuțiilor Consiliului pentru egalitate de a sancționa actele de discriminare și oferirea dreptului acestuia de a sesiza Curtea Constituțională atunci când anumite norme legale sunt discriminatorii. Aceste propuneri judicioase formulate de Consiliu și societatea civilă nu au fost luate în considerare la votarea proiectului. Actualmente, în mod paradoxal, deși Consiliul are atribuția de constatare a contravențiilor, nu are și atribuția de aplicare a acestora. Această competență este cu atât mai importantă în cazul discriminării, în care inversarea sarcinii probațiunii este un standard recunoscut. Inversarea sarcinii probațiunii in procedura contravențională judiciară este imposibil de realizat.

Proiectul de lege privind ajustarea cadrului normativ privind funcționarea instituției Avocatului Poporului a fost aprobat de Parlament la 2 februarie 2023. 

În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, proiectul de lege a fost publicat spre consultări în perioada 10-23 decembrie 2021.

Principalele ajustări ale cadrului normativ în vigoare se referă la următoarele:

• garanții mai mari pentru independența instituției care să limiteze posibilitatea ingerinței în modul și gradul de implicare a Avocatului poporului în rezolvarea cazurilor aflate în examinare;
• clarificarea atribuțiilor și statutului autonom al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, inclusiv în raport cu Avocatul Poporului cu competențe generale.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie a fost aprobat de Parlament la 17 noiembrie 2022. 

În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, proiectul de lege a fost publicat spre consultări în perioada 18 martie-1 aprilie 2022. 

Principalele ajustări ale cadrului normativ în vigoare se referă la următoarele:

• redefinirea noțiunii de viol, noțiunii de consimțământ al victimei și revizuirea conceptului de acțiuni neconsimțite cu caracter sexual pentru alinierea la definițiile stipulate în Convenția de la Istanbul;
• ajustarea mai multor articole din Codul Penal la prevederile Convenției de la Lanzarote, inclusiv alinierea acestora la noile realități de utilizare a tehnologiilor informaționale;
• includerea unor garanții suplimentare pentru victimele infracțiunilor cu privire la libertatea și inviolabilitatea sexuală, inclusiv pentru victimele violenței în familie, astfel încât să fie asigurat un echilibru dintre scopul procesului penal și realizarea drepturilor victimei privind viața privată;
• instituirea posibilității audierii victimei în condiții speciale indiferent de vârsta acesteia;
• instituirea posibilității instanței de judecată de a organiza audierea victimei prin videoconferință sau audierea presupusului agresor în absența victimei, la solicitarea acesteia;
• impunerea judecării de urgență a cauzelor contravenționale ce se referă la violența în familie și neexecutarea ordinului de restricție de urgență.

Guvernul a aprobat Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027. 

Principalele obiectivele ale Programului sunt:

• adoptarea toleranței zero față de toate formele de violență față de femei și violență în familie;
• consolidarea mecanismului de protecție și asistență pentru victimele violenței față de femei și ale violenței în familie;
• asigurarea investigării, urmării efective și judecării tuturor formelor de violență față de femei și violență în familie.

Procesul de elaborare a Programului și conținutul acestuia, în mare parte, a respectat prevederile Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, fiind organizate și consultări cu părțile interesate.  

Obiecția principală se referă la lipsa obiectivelor specifice măsurabile. Acest fapt ar putea genera anumite dificultăți în măsurarea, monitorizarea și evaluarea impactului acțiunilor implementate. 

Guvernul a aprobat Programul de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027 pe 12 aprilie 2023. 

Principalele obiectivele ale Programului sunt:

• creșterea numărului de inițiative de integrare a dimensiunii de gen;
• creșterea numărului de beneficiari locali ce promovează egalitatea dintre femei și bărbați;
• îmbunătățirea și extinderea serviciilor de asistență socială;
• împuternicirea femeilor subreprezentate de a fi parte plenară a procesului decizional;
• sporirea rolului bărbaților în promovarea egalității de gen.

Primul raport de progres privind implementarea programului va fi elaborat până la 31 martie 2024. În perioada 16 ianuarie și 3 februarie 2023, proiectul documentului a fost publicat pe portalul particip.gov.md, fiind organizate consultări cu participarea mai multor părți interesate.

Totodată, proiectul documentului a fost expediat Centrului de Armonizare a Legislației pentru expertizare și întocmire a avizului de compatibilitate.

Structura Programului și conținutul acestuia, în mare parte, respectă prevederile Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. Este important de remarcat că în procesul de consultări, autoritățile publice au îmbunătățit formularea obiectivelor specifice, fiind respectat principiul SMART. Acest fapt va permite o mai bună monitorizare a acțiunilor. 

Guvernul a aprobat Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anii 2022-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pe 16 noiembrie 2022. 

Principalele obiectivele ale Programului sunt:

• sporirea ratei de participare a femeilor în câmpul muncii;
• reducerea ocupării informale;
• reșterea ratei de ocupare a persoanelor cu dizabilități;
• consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. 

Structura Programului și conținutul acestuia respectă prevederile Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. Costul tuturor acțiunilor planificate se ridică la MDL 274 milioane, dintre care MDL 210 urmează să fie alocate din bugetul de stat.

Guvernul a aprobat Programul pentru anii 2023 – 2025 de implementare a Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017 – 2027 la 29 aprilie 2023. 

În perioada 19 iulie-5 august 2022, proiectul documentului a fost publicat pe portalul particip.gov.md pentru consultări publice. 

Principalele obiectivele ale Programului sunt:

• creșterea participării minorităților naționale la viața publică;
• sporirea nivelului de competențe lingvistice și promovarea cunoașterii limbii române;
• sporirea interacțiunii dintre grupurile etnice;
• sporirea accesului la informații și programe în limbile minorităților naționale.

Structura Programului și conținutul acestuia respectă prevederile Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. În document, au fost incluși toți indicatorii relevanți pentru monitorizarea și evaluarea implementării. Costul tuturor acțiunilor planificate se ridică la MDL 2.2 milioane. 

Guvernul a aprobat Programul pentru susținerea populației de etnice romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025 pe 3 august 2022. 

În perioada 17 mai-27 mai 2022, proiectul documentului a fost publicat pe portalul particip.gov.md pentru consultări publice.

Principalele obiectivele ale Programului sunt:

• asigurarea reprezentării și participării efective a populației de etnie romă la viața publică;
• creșterea gradului de incluziune pe piața muncii;
• sporirea oportunităților economice ale populației de etnice romă;
• fortificarea statutului mediatorului comunitar. 

Structura Programului și conținutul acestuia respectă prevederile Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice. În document, au fost incluși toți indicatorii relevanți pentru monitorizarea și evaluarea implementării. Costul tuturor acțiunilor planificate se ridică la MDL 14 milioane. 

Conform Hotărârii Guvernului privind aprobarea programului, Ministerul Educației și Cercetării urma să elaboreze raportul anual de progres privind implementarea documentului până la 1 martie 2023. Până la acest moment, raportul nu a fost publicat și plasat pe pagina web a ministerului. 

La această etapă, principala provocare rămâne implementare prevederilor programului. Deși Agenția Relații Interetnice este autoritatea administrativă care are mandatul de a implementa politica statului în domeniul relațiilor interetnice, instituția nu monitorizează și nu evaluează decât un singur indicator (din cei 5 care au fost stabiliți). În acest context, este important de remarcat dialogul și colaborarea defectuoasă între Ministerul Educației și Cercetării care elaborează politicile în acest domeniu și Agenția Relații Interetnice care implementează aceste politici.